Românii învaţă toleranţa

Pe măsură ce se debarasează de mentalităţile învechite, românii devin tot mai puţin deranjaţi de oamenii din jurul lor care nu sunt ca ei.Într-o lume care pune tot mai mult preţ pe toleranţă, românii încep încetul cu încetul să se alinieze tendinţei.

Să accepţi cu seninătate că ai un vecin de etnie rromă, să nu strâmbi din nas dacă afli că în acelaşi birou cu tine lucrează un homosexual, să nu consideri respingătoare o persoană care are un handicap fizic. Sunt atitudini pe care românii încep să le adopte, surprinzător chiar mai mult decât alţi europeni.

În timp ce toate formele de discriminare sunt în continuare percepute ca fiind larg răspândite la nivelul Uniunii Europene, Eurobarometrul “Discriminarea în UE 2008” arată că există totuşi un decalaj semnificativ între indicatorii pentru România şi media la nivel european.

La nivelul Uniunii Europene, discriminarea etnică este considerată, de peste 60% din europeni, drept cea mai frecventă formă de discriminare. Studiul arată însă că în ţara noastră numai 40% din români percep acest lucru.

Pe locul doi ca răspândire, relevă Eurobarometrul, se află discriminarea care are la bază motive legate de orientarea sexuală a persoanelor.

Românii nu sunt obişnuiţi cu minorităţile sexuale

Aproape jumătate din românii chestionaţi au indicat orientarea sexuală a individului drept motivul de discriminare cel mai frecvent întâlnit.

Discriminarea pe motive de orientare sexuală este percepută ca fiind foarte răspândită în ţările mediteraneene – 73% în Cipru şi Grecia şi 72% în Italia. România se situează însă sub media europeană  de 51%, cu 45%. Românii par însă cel mai puţin dispuşi să accepte să aibă un vecin homosexual. România este singura ţară care nu obţine “notă de trecere” (4,8 pe o scală de la 1 la 10 a gradului de acceptare), punctând mai slab chiar decât Bulgaria (5,3) şi Letonia (5,5).

Sociologul Marius Pieleanu a explicat pentru “Adevărul” că principala cauză este legată de faptul că românii nu sunt obişnuiţi cu minorităţile sexuale. „Homofobia a fost un concept ideologic comunist. Ni s-a cultivat din proaspătă copilărie ideea că nu pot exista relaţii sexuale decât între bărbaţi şi femei. Şi nu pentru că aşa ar vrea Dumnezeu, ci pentru că aşa vrea ideologia comunistă. În 20 de ani nu poţi schimba o mentalitate a unor largi categorii de vârstă”, a punctat Pieleanu.  Potrivit acestuia, aprobarea faţă de cuplurile de acelaşi sex va apărea în timp.

Dezvăluirea orientării sexuale, un risc

Florentina Bocioc, director executiv al Asociaţiei Accept, a explicat că în prezent minorităţile sexuale din România se confruntă cu o serie de probleme legate de discriminare. “Există probleme legate de accesul la piaţa muncii şi la bunuri şi servicii.

Dacă orientarea sexuală homosexuală este dezvăluită sau vizibilă, accesul le este îngrădit. Aceste persoane au mai puţine şanse să-şi găsească un loc de muncă, iar dacă au un serviciu şi îşi fac publică orientarea, riscă să fie hărţuite.

Discursul homofob şi atitudinile homofobe ating maximul de vizibilitate când se organizează marşul pentru drepturile minorităţilor sexuale, desfăşurat anual”, a declarat Bocioc. Totuşi, aceasta a admis că în ultima perioadă lucrurile s-au îmbunătăţit uşor.

Parada de anul trecut, fără incidente

Parada GayFest de anul trecut, organizată în Bucureşti, s-a încheiat fără a fi înregistrate incidente violente. În anii precedenţi, în timpul desfăşurării paradei, fuseseră înregistrate ciocniri soldate cu răniţi. Parada a fost precedată de un marş organizat de reprezentanţii Asociaţiei Noua Dreaptă, în semn de protest faţă de Marşul Diversităţii.

Deşi aceştia au făcut apel la bucureşteni să se alăture marşului, nu prea au avut succes. În momentul de faţă, statul român nu recunoaşte dreptul homosexualilor din România de a-şi uni destinele. Recent, Parlamentul European a “invitat” statele membre să respecte aceste căsătorii. Asociaţia Accept speră ca, în urma acestei decizii, în primă fază, România să recunoască aceste parteneriate.

Românii se declară prieteni cu rromii

Eurobarometrul “Discriminarea în UE 2008” a arătat că 42% dintre români susţin că au prieteni de etnie rromă, în timp ce italienii şi cehii sunt cei mai deranjaţi de această etnie. De altfel, istoria demonstrează că românii nu au avut niciodată probleme legate de prezenţa rromilor.

„Orice minoritate în istoria omenirii se aşază geografic şi din punct de vedere al gospodăriei într-o zonă care se manifestă permisiv. Deci, dacă nu exista permisivitate, rromii nu se aşezau în spaţiul acesta carpato-danubiano-pontic. Românii nu sunt intoleranţi în raport cu minoritatea rromă. Dintr-un motiv simplu - intoleranţă înseamnă excluderea din societate. Or, cea mai importantă minoritate rromă din punct de vedere numeric este în România”, a explicat Marius Pieleanu.

Delia Grigore, preşedinte al Centrului Rromilor Amare Rromentza, a afirmat însă că asociaţia s-a confruntat cu mai multe cazuri de discriminare în domeniul educaţiei.

Probleme recente

“În urmă cu numai câteva luni am mers în judeţul Bacău, în comuna Ştefan cel Mare, unde şcoala din comună, din centru, nu primea copii rromi, aceştia fiind repartizaţi automat, chiar dacă stăteau în apropiere, la o şcoală aflată la cinci kilometri distanţă. Această şcoală, deşi era primară, fusese transformată brusc şi ilegal şi în şcoală gimnazială. Era revoltător. Am semnalat acest caz. Am fost acolo şi cu cei de la Inspectoratul Şcolar. Treptat, lucrurile au început să se mai rezolve”, a relatat Delia Grigore. Asociaţiile rromilor sunt nemulţumite şi de faptul că la şcoală, la istoria românilor, copiii nu învaţă şi despre minorităţi.

Educaţia este un factor cheie

Educaţia este considerată drept cel mai eficient mijloc pentru a preveni intoleranţa. În Declaraţia Principiilor Toleranţei se arată că “educaţia în domeniul toleranţei (…) trebuie să-i ajute pe tineri să-şi dezvolte capacităţile de a-şi formula o părere proprie”.

Antropologul Delia Grigore a explicat că niciun popor nu este deschis natural către acceptarea diversităţii. Astfel că educaţia e un factor cheie. “Copilul trebuie să înţeleagă încă de la grădiniţă că există şi alte culturi şi alte religii”, a subliniat Delia Grigore.

Potrivit acesteia, organizaţia pe care o reprezintă desfăşoară un proiect în acest sens, finanţat de fondurile structurale. Programe similare sunt derulate şi de alte organizaţii nonguvernamentale.  Centrul de Resurse Juridice (CRJ), de pildă, derulează un program de combatere a discriminării.