Românii bat recordurile la consumul de alcool

Indiferent unde locuiesc, la oraş sau la ţară, românii se bucură tot mai des de plăcerea de a bea „un păhărel” cu prietenii sau în familie. În timp ce locuitorii de la sate aglomerează spitalele din cauza excesului de „tulburel” şi ţuică la cazan, orăşenii bat recordul la consumul de whisky, bere  sau vin îmbuteliat.

Alcoolul face parte din viaţa tot mai multor români. Statisticile Ministerului Sănătăţii arată ca 10% din români beau în mod regulat. 

Fie că îl consumă la diverse ocazii, fie că folosesc momentul când beau un păhărel pentru a socializa sau a avea poftă de mâncare, alcoolul este din ce în ce mai prezent pe masa şi în casa românilor. În ultimii ani, vânzările la bere, vin şi băuturi distilate îmbuteliate au înflorit şi au făcut din România o piaţă tot mai atractivă pentru producătorii băuturilor alcoolice.

Nu lipsesc nici abuzurile: în mediul rural, această perioadă a anului face tot mai multe victime în rândul copiilor care ajung în comă alcoolică la spital sau care sunt bătuţi de părinţi aflaţi sub influenţa licorilor etilice.

Centrul pentru protecţia victimelor violenţei domestice din Iaşi este ocupat până la refuz, susţine Pintilie Penciuc, directorul general adjunct de la Direcţia de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DASPC).

Potrivit acestuia, abuzul de alcool şi violenţa domestică nu sunt caracteristice doar zonelor din Moldova, ci fac parte din realitatea spaţiului rural românesc, unde lipsesc educaţia şi alte posibilităţi de distracţie.

Alcoolul, o cutumă în moldova

În judeţele din Moldova se înregistrează tot mai multe cazuri de copii care ajung în comă alcoolică la spital din cauză că au fost încurajaţi în familie să bea „de poftă” sau au preluat acest obicei de la părinţi sau rude.

Directorul general adjunct al DASPC Iaşi spune că în mediul rural „consumul de alcool este ca o cutumă”. Penciuc aminteşte obiceiul părinţilor de a da „ţoc” (batistă înmuiată în vin sau ţuică, n.r.) pruncilor pentru a-i adormi.

El susţine că centrele pentru protecţia victimelor violenţei domestice sunt ocupate mereu, iar consilierea se acordă numai victimelor, nu şi agresorilor.

Consumăm tot mai mult

Românii au un apetit tot mai mare şi pentru băuturile premium. Potrivit unui studiu realizat de compania Nielsen, consumul de whisky a crescut spectaculos în ultimii trei ani.

Dacă în 2007, la nivelul întregii ţări, s-au consumat puţin peste un milion de litri, numai în primul trimestru al acestui an, consumul a fost de peste 1,3 milioane de litri.

Şi consumul de lichior a înregistrat creşteri în ultimii ani. Românii au băut  anul trecut aproape şase milioane de litri, în timp ce în primul trimestru din 2008 s-au „evaporat” deja peste 4,6 milioane de litri.

La votcă, consumul de anul trecut a fost de aproape 12 milioane de litri, iar cel din primul semestru al acestui an, de aproape opt milioane de litri. Specialiştii de pe piaţa vinului estimează că în acest an  vânzările vor fi cu 20% mai mari faţă de 2007, semn că românii au început să prefere sortimentele fabricate din soiuri nobile.

Berea la PET, vedetă

Românii vor vonsuma anul acesta în medie peste 116 litri de bere fiecare. Din cifrele InBev România, al treilea producător de bere din ţară după volumul vânzărilor, românii ocupă locul trei în Europa de Est în ceea ce priveşte consumul de bere, cu 3,9 milioane de hectolitri consumaţi în 2007, numai din mărcile care aparţin InBev.

Alte 2,1 milioane de hectolitri de bere au fost consumate anul trecut la nivelul mărcilor care aparţin grupului United Romanian Breweries Bereprod (URBB).

Liderul de piaţă, Heineken România, anunţă şi el o creştere a cifrei de afaceri cu 16% pentru prima jumătate a acestui an, în comparaţie cu 2007.

O cincime din românii de la ţară îşi riscă viaţa

Potrivit datelor culese de Ministerul Sănătăţii în cadrul Programului de evaluare a stării de sănătate a populaţiei, consumul de alcool reprezintă un factor important de risc. Astfel, după evaluarea a 11 milioane de persoane până în luna iulie a acestui an, a rezultat că 11% din românii din mediul urban prezintă riscuri de îmbolnăvire din cauza consumului regulat de alcool, în timp ce în mediul rural procentul creşte până la 21%.

Analizele arată că 30% din bărbaţii care s-au prezentat la analizele obligatorii pot avea probleme de sănătate din pricina consumului regulat de alcool, în timp ce, la femei, incidenţa bolilor provocate de consumul de alcool este de doar 6% la nivel naţional.

Specialiştii asociază abuzul de băuturi alcoolice cu apariţia diferitelor tipuri de cancer: de la cel hepatic până la cel de laringe sau esofag.

Acest lucru se explică prin faptul că alcoolul, spre deosebire de mâncare, nu este digerat în stomac. El ajunge din intestinul subţire direct în sânge.

Ficatul se luptă apoi să-l „descompună”, dar pentru că el nu poate lucra decât cu cantităţi mici, alcoolul circulă în sânge până când va fi „prelucrat” de către ficat. Această procedură conduce la obosirea ficatului şi ca urmare apar simptome în tubul digestiv şi la nivelul aparatului circulator.

Tot din datele culese de Ministerul Sănătăţii rezultă că 6% din românii care au fost evaluaţi sunt suspecţi de cancer. Judeţele în care incidenţa este mai mare sunt: Ilfov, Harghita, Prahova, Tulcea, Sibiu, Botoşani, Vaslui, Neamţ şi Suceava. 

Un pericol la volan

Poliţiştii rutieri din Capitală au depistat numai luna trecută, zilnic, şase şoferi sub influenţa alcoolului la volan. În Hunedoara, Bihor, Satu Mare, Cluj şi  Iaşi au fost reţinute 850 de permise în trimestrul trei al acestui an, pentru conducere sub influenţa alcoolului.

Tot aici au fost deschise peste 350 de dosare penale şoferii care au prezentat la alcooltest o alcoolemie de peste 0,8 mg/l (după 0,4 mg/l începe răspunderea penală). În Suceava au avut loc 73 de accidente rutiere din cauza alcoolului şi 500 de şoferi „afumaţi” au fost amendaţi din ianuarie până în octombrie.

Băuta „politică” la bodega din colţ

Dacă înainte de Revoluţie clientela cârciumilor era compusă majoritar din bărbaţi, acum întâlnim din ce în ce mai multe femei în localuri. Antropologul Narcis Tulbure a analizat obiceiurile de consum ale bărbaţilor cu vârste între  30 şi 45 de ani, în perioada de dinaintea Revoluţiei şi obiceiurile de acum la aceleaşi persoane.

„Înainte, alcoolul era pretextul schimbului de informaţii. Bărbaţii se întâlneau la MAT  pentru a aranja cum să scoată pe sub mână anumite obiecte de care aveau nevoie din fabrică. Acolo se făceau aşa-numitele trocuri”, susţine antropologul. El adaugă că mersul la cârciumă era o problemă de statut, deoarece acolo stabileau relaţii apropiate: încheiau înţelegeri sau schimbau opinii.

„Acum, se întâlnesc la bodega de la colţ şi beau pe datorie, dacă nu au banii necesari, atât pentru a-şi reconfirma statutul, cât şi pentru a critica vremurile actuale”, expune Tulbure concluziile unei lucrări ştiinţifice realizate de el.

Schimbări s-au produs şi în ceea ce priveşte consumul de alcool în rândul femeilor. „Dacă în comunism femeile nu beau decât acasă sau într-un cerc restrâns de prieteni, acum obişnuiesc şi ele să iasă «la un pahar»”, conturează Narcis Tulbure tabloul societăţii postdecembriste.

Şi în rândul tinerilor apar alte obiceiuri de consum. Varietatea constă nu numai la nivelul tipurilor de băutură, ci şi al modalităţilor în care este consumată aceasta.

Cătălin are 24 de ani şi spune  că bea mai ales cu prietenii. „Dacă nu se poate, şi am chef, seara se termină cu o sticlă de vin băută singur, pe parchet”, povesteşte el. 

Antidot la alcoolism

Comercianţii profită de viciile românilor şi practică tot soiul de metode pentru a-şi atrage clienţii, precum vânzarea „la pahar”, chiar şi în cazul minorilor,  acesta fiind doar unul dintre factorii care accentuează fenomenul alcoolismului. În acest context, în România, se dezvoltă din ce în ce  mai mult comunităţile de Alcoolici Anonimi (AA).

Din 1991, când a apărut primul grup de Alcoolicii Anonimi la Timişoara, comunitatea a cunoscut dezvoltare lentă, dar sănătoasă. În prezent, în România există 36 de grupe din care fac parte aproape 500 de persoane dornice să renunţe la consumul de alcool şi să înceapă o viaţă nouă. „Oferim un program de viaţă, fără a perecepe taxe.

Nu ne propunem să vindecăm, ci să-i ajutăm să traiască sănătos”, susţine Liviu Duţu, purtătorul de cuvânt al AA România.

1,3 milioane de litri de whisky  au consumat românii în primele trei luni ale acestui an, cu 30% mai mult faţă de întreaga cantitate savurată pe parcursul anului 2007.

30% din bărbaţii români care s-au prezentat la analizele obligatorii până în iulie a.c. sunt ameninţaţi de boli cauzate de consumul regulat de alcool.

6 şoferi sub influenţa alcoolului la volan sunt depistaţi zilnic de lucrătorii Poliţiei Rutiere din Bucureşti.