Cât costă statutul de student în România

Cât costă statutul de student în România

Un student plăteşte anual preţul unei maşini la mâna a doua sau chiar al uneia nou-nouţe pentru a-şi acoperi cheltuielile cu şcolarizarea şi cele pentru cazare. Cel mai econom căminist cheltuieşte circa 2.000 de euro în fiecare an universitar, în timp ce tinerii care aleg facultăţi la care plătesc taxe mari „toacă“ şi câte 7.000 de euro.

Silviu M. (21 de ani) este student în anul III la ASE. A ales Facultatea de Finanţe- Bănci, însă a avut nenorocul să intre la taxă. Şi-a dorit însă foarte tare să se bucure de statutul de student şi a decis să plătească pentru asta.

Citiţi şi:

• Oradea: Studenţia e mai mult decât facultate
• Studenţii fără cazare aleg hotelul
• Iaşi: Studenţii-comercianţi riscă exmatricularea
• Timişoara: Studenţia costă lunar cel puţin un salariu mediu

În primul an de studiu, a dat o taxă de 1.200 de lei pe semestru. De anul acesta, tânărul originar din judeţul Bacău are de plătit cu 300 de lei mai mult pentru fiecare semestru de şcoală.

Adică, 3.000 de lei pe an. Pentru a putea ţine pasul cu cerinţele academice, dar şi pentru a profita mai mult de anii studenţiei, Silviu a decis să nu se angajeze deocamdată. Are noroc cu părinţii şi cu un prieten, care l-a ajutat să‑şi rezolve problema situaţiei locative.

Economie la sânge

Cum nu-şi permitea să plătească chiria pentru o garsonieră sau să-şi ia o cameră într-un apartament în care ar fi stat cu mai mulţi amici, Silviu s-a văzut nevoit să „dribleze“ regulile jocului.

„Am avut un noroc chior cu un prieten care mi-a cedat locul din cămin pentru că avea unde să stea. Altfel, ar fi trebuit să scot rapid 400-500 de euro ca să cumpăr unul la negru, însă de unde?!“, explică tânărul.

Silviu se limitează la un buget lunar de 600 de lei. „Din ăştia plătesc întreţinerea, ce vine cam 90 de lei , deşi iarna trecută am dat şi 150 de lei într-o lună. Apoi îmi iau abonament la metrou şi alte chestii de care am nevoie. În funcţie de ce-mi mai rămâne aleg să-mi cumpăr manuale noi, ce mă mai costă în jur de 50 de lei fiecare, sau să le împrumut de la colegi pentru a le xeroxa“, mai povesteşte Silviu.

Într-un an academic, studentului la ASE i se cere un minimum de cinci-şase manuale, la care se mai adaugă şi alte suporturi de curs.

„Cu mâncarea nu prea cheltuiesc pentru că-mi trimit ai mei, săptămânal, pachete de acasă. E drept că au fost luni în care mi-au mai rămas bani din cei 600 de lei, dar şi luni în care am avut nevoie de 800 de lei. Depinde ce se iveşte- vreo petrecere a unui amic, ţi se mai rupe vreo haină sau te apucă durerea de măsea “, explică Silviu.

Cazarea, o problemă

Studenţii economisesc efort şi bani atunci când se organizează împreună

Costul unui an universitar se ridică la aproape 2.000 de euro în cazul studenţilor la taxă care se încadrează în nişte cheltuieli lunare minime. Cam cât o maşină fără pretenţii, cumpărată la mâna a doua.

Suma se împarte între visteria facultăţii şi cheltuielile lunare - asigurarea cazării, mâncare, transport etc. În cazul studenţilor care aleg să stea cu chirie, de regulă cu cât mai mulţi colegi de apartament pentru a reduce din costuri, un an universitar costă mai bine de 2.000 de euro, întrucât chiar şi cea mai mică chirie depăşeşte regia de cămin.

„Din anul III m-am mutat din cămin într-un apartament cu trei camere, împreună cu două colege. Am zis să am şi eu camera mea, să am linişte atunci când vreau să învăţ“, ne-a mărturisit Cristina Popescu, studentă în anul IV la Drept.

„Confortul acesta de bază- zic eu-, mă costă cu aproape 600 de lei mai mult faţă de ceea ce plăteam când locuiam la cămin“, a adăugat tânăra. Nu plăteşte, în schimb, taxă anuală pentru studii. „Dacă în primul an am intrat pe locurile de la taxă, în anul III, datorită sistemului Bologna, am reuşit să trec la buget, unde am şi rămas“, ne-a explicat ea.

Chiar şi aşa, pentru a se întreţine în Bucureşti, studenta cheltuieşte lunar în jur de 1.500 de lei. „Mai bine de jumătate din bani se duc pe chirie, pe întreţinere şi pe alte facturi, iar de restul îmi cumpăr mâncare, cărţi şi ce mai trebuie prin casă. Deşi pare o sumă mare, atunci când se întâmplă să răcesc sau să intervină ceva, trebuie să mă împrumut“, mai spune Cristina, în prezent angajată ca asistentă la biroul unui avocat.

La fel de scump ca în Europa

Lucrurile mărunte le dau studenţilor bătăi de cap la începerea fiecărui an universitar

Costul vieţii de student din România se apropie tot mai mult de cel din Occident. Asta pentru că sistemul social francez, de pildă, îi sprijină pe studenţi, fie ei şi străini, să-şi acopere cheltuielile lunare pentru a trăi la un nivel decent.

Tea Vasilescu (24 de ani) spune că într-un semestru din anul universitar 2007-2008, în care a fost plecată cu bursă Erasmus la Dijon, în Franţa, avea nevoie pentru strictul necesar cam de tot atâţia bani ca şi aici.

„Casa de Alocaţii Familiale, o instituţie de sprijin social, îmi dădea 80 de euro pe lună, iar eu mai plăteam 120 de euro la cămin. Pe transport nu dădeam bani. Mâncarea mă costa puţin peste 100 de euro“, ne-a povestit Tea.

Taxe pentru buzunare groase la facultăţile de stat

Facultatea de Teatru din cadrul Universităţii Naţionale de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L. Caragiale“ se poate lăuda cu cel mai scump an universitar din România. Aici, „în funcţie de contractul încheiat la şcolarizare, se poate ajunge şi la 19.100 de lei pe an“, ni s-a indicat de la secretariatul facultăţii.

Dacă studentul care alege această facultate are ghinionul să nu se fi născut în Bucureşti, atunci costurile pentru cazare şi pentru viaţa de zi cu zi, adunate la cele pe care le presupune taxa de studii, se pot ridica lejer la peste 6.000 de euro anual. Cel mai ieftin an universitar, la aceeaşi facultate, costă 9.400 de lei.

Scump şi în provincie

Camerele supraaglomerate sunt singura soluţie pentru studenţii modeşti

În topul celor mai împovăraţi studenţi sunt cei care au optat pentru medicină, unde plătesc anual taxe între 6.000 de lei şi, respectiv, 4.000 de lei, la medicină veterinară.

Taxele la facultăţile din cadrul Universităţii din Bucureşti depăşesc 2.750 de lei pe an, iar la Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi“ din Iaşi acestea pornesc de la 1.800 de lei şi ajung chiar la 4.000 de lei. La Universitatea „Babeş-Bolyai“ din Cluj-Napoca un an de studiu poate costa până la 3.000 de lei.

La toate acestea se adaugă, în cazul unora dintre facultăţi, şi taxe pentru eliberarea unor acte. La „Babeş-Bolyai“, un duplicat al certificatului de competenţă lingvistică costă 50 de lei, iar unul de foaie matricolă- 100 de lei.

Mai puţini absolvenţi de facultate

În timp ce Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR) atenţionează asupra unui posibil val de abandon şcolar la nivelul universitar, cauzat de costurile tot mai mari de întreţinere a studenţilor, sociologii explică situaţia prin lipsa unor politici de susţinere a celor proveniţi din categoriile sociale defavorizate.

Alungarea studenţilor

„Sistemul Bologna presupune accesul cât mai multor tineri la sistemul universitar superior, însă cazarea în cămine nu poate fi asigurată nici măcar pentru studenţii de la buget. Un student are nevoie de 1.400 de lei lunar. Cum mulţi nu dispun de această sumă, abandonul şcolar ar putea creşte în următoarea perioadă“, susţine Cristina Fiţ, reprezentantă a ANOSR.

„Costurile universitare nu acoperă calitatea învăţământului. Pentru a avea un sistem educaţional performant, avem nevoie şi de politici de susţinere a tinerilor care provin din categorii sociale defavorizate“, consideră sociologul Alfred Bulai.