Râul gigantic de sub Marea Neagră

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Subacvatic Specialiştii au descoperit o apă curgătoare uriaşă care porneşte din Mediterana şi se „varsă“ în Marea Neagră. Dacă ar fi fost descoperit pe uscat, oamenii de ştiinţă estimează că ar fi fost al şaselea râu ca mărime de pe Terra, din punct de vedere al debitului.

Este de 350 de ori mai mare ca Tamisa şi este singurul râu subacvatic activ descoperit până acum. Porneşte din Marea Mediterană, trece prin strâmtoarea Bosfor şi se „varsă" undeva în apele Mării Negre. A fost descoperit de o echipă de cercetători britanici de la Universitatea din Leeds, scrie „The Daily Mail".

La fel ca apele de pe uscat, cele submarine formează canale sau cascade şi au afluenţi. Pe alocuri, apa are o adâncime de 35 de metri şi o lăţime de peste 800 de metri. Dacă ar fi fost descoperit pe uscat, oamenii de ştiinţă estimează că ar fi fost al şaselea râu ca mărime de pe Terra, din punct de vedere al debitului.

Debitul râului, cu apă foarte sărată şi cu multe sedimente, este de 350 de ori mai mare decât al Tamisei, râul care trece prin Londra, potrivit cercetătorilor de la Leeds. Echipa de cercetare a folosit un submarin special, dotat cu un robot care a surprins imagini cu spectaculosul râu, în apropiere de Turcia.

Râul trece din apele foarte sărate ale Mediteranei în cele mai puţin sărate ale Mării Negre. „Apa din canalele râului este mai densă decât cea de la marginea lui, pentru că are o salinitate mai mare şi poartă cu ea o cantitate foarte mare de sedimente", le-a declarat Dan Parsons, coordonatorul cercetării, celor de la „Sunday Telegraph".

Singurul care mai curge

Râul porneşte dintr-o stâncă şi se răspândeşte peste o câmpie abisală, care este echivalentul unui deşert în adâncul oceanelor şi al mărilor. Ramificaţiile râului în această „câmpie" aduc cu ele sedimente şi nutrienţi, practic viaţă într-o zonă care, în mod normal, nu este un mediu propice dezvoltării ei.

Râul din Marea Neagră

este singurul cunoscut care încă mai curge. Are o viteză de aproape 6,5 kilometri pe oră, un volum de 22.000 de metri cubi de apă trecând prin canalele sale la fiecare secundă, adică de 10 ori mai mult decât în cazul celui mai mare fluviu din Europa, ca debit, Rinul.
Unele dintre cele mai mari râuri subacvatice din lume sunt în zona coastei Braziliei, acolo unde Amazonul se varsă în Oceanul Atlantic.

Explicaţii pentru viaţa la adâncime

Specialiştii consideră că această descoperire ar putea explica modul în care au reuşit formele de viaţă să supravieţuiască în apele adânci ale oceanelor, în lipsa celor bogate în nutrienţi, aflate în apropiere de ţărmuri. Cercetătorii spun că descoperirea este cu atât mai importantă cu cât, până acum, în niciun râu submarin nu s-au găsit curenţi de apă.

Stil de viață



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite