Răpuşi de fusul orar

Fiecare organ intern se adaptează la schimbarea de oră în ritmul său, iar încercarea creierului de a le sincroniza ne dărâmă. Dacă zbori cu avionul de la New York la Paris  ai nevoie de cel puţin o zi să-ţi revii, pentru că organele interne nu-şi „schimbă ora“ imediat.

Corpul uman nu este construit pentru a face faţă trecerii de la un fus orar la altul. După un zbor internaţional, avem nevoie de câteva zile pentru a scăpa de oboseală şi de senzaţia de greaţă. Oamenii de ştiinţă explică: fiecare organ intern are propriul său ceas biologic, notează LiveScience.

Deşi creierul încearcă să sincronizeze toate ceasurile biologice ale organelor, unele se dovedesc mai „încăpăţânate" când vine vorba de adaptarea la un alt fus orar. Aşa arată un studiu recent făcut de cercetătorii germani pe şoareci, animale care au ceasuri biologice interne asemănătoare celor ale oamenilor.

Practic, creierul unei persoane care a plecat cu avionul din New York până la Paris se poate acomoda cu noul fus orar abia la o zi după ce a ajuns la destinaţie. Omul de ştiinţă Gregor Eichele de la Institutul Max Plank din Gottingen, Germania, a explicat că „în timp ce pancreasul pasagerului funcţionează după ora din New York, rinichii numără secundele undeva deasupra Oceanului Atlantic".

Fiecare cu ceasul său

Potrivit cercetătorilor, ceasurile biologice ale organelor sunt guvernate de gene responsabile de producerea unor molecule menite să asigure un anumit ritm. Ficatul şi creierul au acelaşi ceas genetic. Nu şi celelalte organe.

Gregor Eichele a afirmat că în acest mod se explică simptomele pe care le avem după o călătorie lungă cu avionul: insomnie, depresie, tulburări gastrointestinale. Studii anterioare arătau că în cazul membrilor echipajelor avioanelor care zboară în mod constant pe curse internaţionale apar probleme: mărimea creierului scade, iar femeile prezintă tulburări ale menstruaţiei.

În condiţiile în care glandele suprarenale sunt cele care se adaptează cel mai repede, cercetătorul Gregor Eichele a testat pe cobai o substanţă menită să inhibe activitatea acestora.

Proiect pentru un medicament

În acest fel, celelalte organe s-ar putea adapta în ritmul lor la schimbarea de fus orar, fără să mai existe probleme de sincronizare. Oamenii de ştiinţă spun însă că sunt slabe şanse să apară curând un medicament care să combată simptomele schimbării de fus orar.

„Deocamdată nu ştim dacă genele care influenţează ceasurile biologice ale organelor mai joacă şi alt rol în corp. În cazul în care încercăm să le manipulăm, efectele secundare ar putea fi mai mari decât ne imaginăm acum", a explicat neurobiologul Kei Cho de la Universitatea din Bristol, Marea Britanie.