Programaţi pentru succes

Din ce în ce mai mulţi români sunt interesaţi de programarea neuro-lingvistică (NLP), care promite atingerea excelenţei în viaţă, dar şi în carieră. Dacă la început cei interesaţi învăţau mai mult prin propria documentare, bazată în principal pe lecturi, acum, cursurile de NLP au devenit populare.

Programarea neuro-lingvistică (NLP, de la „neuro-linguistic programming") are ca scop descoperirea şi modificarea structurilor („programelor") care iau naştere din interacţiunea dintre creier/sistem nervos („neuro"), limbaj („lingvistic") şi mediul înconjurător.  „Este un model despre funcţionarea fiinţei umane, despre modul în care ne raportăm la realitate prin intermediul simţurilor, al diferitelor structuri din creier şi al comunicării.

Scopul este să obţinem maximum din ceea ce ne dorim, cu minimum de efort", explică Daniel Bichiş, primul român care a devenit practician, în 1998, iar în 2000 a devenit formator în NLP.

Aplicabilă în orice domeniu

Primii care au descoperit programarea neuro-lingvistică şi utilitatea sa au fost cei din Securitate, prin anii '80, spune Bichiş. „În aceeaşi perioadă, cei doi co-creatori ai NLP-ului erau foarte activi în zona CIA, în SUA. Scopul era acelaşi. Să accelereze procesele de învăţare şi să le permită spionilor, de exemplu, să capete în foarte scurt timp - câteva zile - accentul specific unor persoane native din zonele în care urmau să activeze", explică specialistul în NLP.

Abia în '98 a început să se practice şi la noi în mod oficial, după ce Bichiş a devenit trainer în domeniu. „Am făcut primele două niveluri în Elveţia. Ulterior, cursul de trainer l-am făcut în SUA", povesteşte promotorul NLP-ului în România, care a fost încadrat recent printre primii specialişti din lume în acest domeniu.

NLP-ul poate fi aplicat în orice domeniu în care oamenii vor să atingă excelenţa, spune specialistul, de la cel educaţional la cel sportiv, în zona de vânzări, management, leadership, relaţii interumane. De aici şi popularitatea sa.

Creat de vorbitori de engleză americană, conceptul nu a fost uşor de adaptat, mai ales în ceea ce priveşte traducerile. „Există o serie întreagă de particularităţi specifice englezei americane. În momentul în care se traduc în limbile latine, există o mulţime de nepotriviri", explică Bichiş. Astfel, în primele două cărţi traduse la noi, exemplele practice au fost lăsate în engleză.

În primii ani, Bichiş a lucrat în cabinet, pentru a redescoperi aceste structuri în română. De aceea, NLP-ul pare complex, elitist la prima vedere. „Termenii pot fi uneori ciudaţi sau complicaţi, dar, în realitate, descriu lucruri cu care fiecare dintre noi operăm în mod inconştient zi de zi", explică acesta.

Perioada potrivită

Momentul prielnic de învăţare a tehnicilor de NLP a fost îndelung dezbătut şi au fost realizate şi studii în această privinţă. „În Anglia există expertiză în acest sens. S-a făcut un experiment la câteva licee, unde au fost prezentate mai concret tehnicile şi conceptele de NLP, cu speranţa că vor contribui la maturizarea mai rapidă a elevilor. Rezultatul nu a fost cel scontat", spune Bichiş.

Adolescenţii au învăţat foarte repede partea de manipulare. „Era previzibil, pentru că principiul de bază al creierului este să obţină rezultate maxime cu eforturi minime. Şi atunci, dacă la o vârstă prea mică li se dau mijloacele prin care pot să-i determine pe alţii să realizeze ceva în locul lor, spun «Bingo, exact asta îmi doream!»", explică specialistul.

În 2010 a fost făcut însă un nou experiment cu copiii din şcolile de corecţie, tineri delincvenţi juvenili, care au fost susţinuţi prin tehnici de coaching bazate pe NLP. Iar rezultatul a fost promiţător. „Au fost ajutaţi să-şi reconstruiască imaginea de sine, să descopere resursele reale de construire a încrederii în ei altfel decât prin depăşirea normelor sociale.

Mai mult de 80% au fost declaraţi reîncadrabili social şi au ieşit din şcolile de corecţie", explică specialistul. Bichiş recomandă adolescenţa ca vârstă optimă de învăţare a primelor tehnici de NLP, „pentru că atunci, în mod natural, fiecare dintre noi începem să ne definim, să ne creăm propriile convingeri, propriile seturi de valori".

Când a apărut NLP-ul?

Programarea neuro-lingvistică a fost creată în jurul anului 1976 de Richard Bandler (matematician şi student în terapia gestalt -
o formă de psihoterapie) şi John Grinder (lingvist). Cei doi şi-au propus să descopere structura excelenţei umane.

"Este un model despre modul în care ne raportăm la realitate prin intermediul simţurilor, al diferitelor structuri din creier şi al comunicării.''
Daniel Bichiş
trainer NLP

Tehnicile se învaţă la traininguri, prin aplicaţii practice

Bogdan Vetu (24 de ani) a aflat ce este programarea neuro-lingvistică în urmă cu aproximativ şase ani, la o şcoală de vară, de la Alex Molnar, cel care avea să-i fie apoi şi trainer. Dar abia mai târziu a decis să urmeze şi cursuri în domeniu. „Am reluat legătura cu Alex şi am aflat că era Master în NLP.

Prin NLP s-ar putea obţine rezultate maxime cu un efort minim

Până atunci mă interesasem despre domeniu prin intermediul cărţilor de pe piaţă. Apoi am ajuns la workshopuri şi am văzut aplicabilitatea tehnicilor respective. NLP-ul poate face minuni pentru o persoană care chiar vrea să schimbe ceva", povesteşte Bogdan, care lucrează acum în domeniul comunicării.

A fost la două traininguri de NLP şi la unul în care doar s-au folosit câteva astfel de tehnici, dar ar recomada oricui o astfel de experienţă. „În primul rând, pentru că oferă soluţii, prezentate într-o manieră la care, până atunci, oamenii poate că nu s-au gândit. Chiar dacă e considerată o pseudoştiinţă, deşi e foarte dezvoltată, impactul şi soluţiile pe care le oferă se pot vedea imediat", explică el.

Captivat de puterea creierului

Trainerul Alex Molnar spune că, prin descoperirea mecanismelor programării neuro-lingvistice şi-a dat seama ce vrea să facă în viaţă. Are doar 25 de ani, dar este deja Master în NLP, cu triplă certificare, în SUA, Elveţia şi Germania.

Acum susţine workshopuri şi sesiuni de coaching. Prima carte citită, „Tehnicile programării neuro-lingvistice", de Sue Knight, a descoperit-o în 2005, în librăria organizaţiei studenţeşti din care făcea parte. „M-a atras titlul. Era o combinaţie interesantă între procese cognitive şi informatică. Cel puţin aşa îmi suna. După primele 50 de pagini m-am oprit timp de o lună. Eram extrem de mirat de puterea creierului nostru", îşi aminteşte Alex.

A urmat apoi regula celor 10.000 de cărţi: „Dacă vrei să le citeşti pe toate, atunci ia-le pe cele 100 care contează". „De la documentare la cărţi audio am absorbit cu o energie fantastică", spune trainerul. A urmat apoi o perioadă de doi ani de încercări şi de transformări proprii. „Aveam unele zile în care eram «prins» şi 10 ore la foc continu fără să obosesc.

Mă «trezeam», la un moment dat, ca dintr-un vis şi mă uitam în jurul meu. De cele mai multe ori eram înconjurat de multe scheme şi ierarhizări ale diferitor tipare comportamentale. Eram atât de captivat încât nu auzeam nici telefonul sunând", spune Molnar.

Unii vor doar să facă bani

Alex Molnar spune că NLP este cunoscut de români, dar rata de aplicabilitate se află încă la cote prea mici faţă de potenţialul existent. „Chiar dacă avem traineri cu vechime, cum e Daniel Bichiş, nu avem o masă critică. Din păcate, multe ateliere care folosesc «tehnici» NLP au ca temă manipularea. Mi se pare un joc trist al unor persoane care sunt în căutare de clienţi necunoscători.

Vor să facă mulţi bani vorbind despre cât de uşor poţi să îl aduci pe omul din faţa ta la ce vrei tu. Pe mine m-a educat total altfel: să fiu eu şi să creez celorlalţi premisele dezvoltării adevăratei personalităţi", spune Molnar.

"Chiar dacă e considerată o pseudoştiinţă, deşi e foarte dezvoltată, impactul şi soluţiile pe care le oferă se pot vedea imediat.''
Bogdan Vetu
cursant

Românii trec greu la acţiune

Interesul pentru dezvoltarea personală se propagă în general în interiorul unui grup, de la o persoană la alta. „O persoană care beneficiază de un asemenea program este detectată imediat de cei din jur, care constată că s-a schimbat, că trăieşte mai uşor, că nu mai este atât de afectată de lucrurile negative, că este mereu cu zâmbetul pe buze şi este întrebată «Ce ai făcut?»", explică Bichiş. Şi, după ce află, cunoscuţii hotărăsc să meargă să facă şi ei ceva similar.

Femeile, mai dispuse să se autocunoască

La nivel general însă, cei mai mulţi nu iau măsuri pentru a schimba situaţia în care se află, oricât de gravă ar fi ea. „Ignoră acest aspect sau, dacă văd că vecinul are o capră care nu numai că a făcut doi iezi, dar dă şi mai mult lapte, se mulţumesc numai să se uite şi să fie invidioşi, nu fac nimic. Aceasta este o caracteristică a noastră, dar, din păcate, e întărită şi de pleiada de cărţi traduse în limba română", adaugă specialistul.

Acestea creează iluzia că este suficient să citeşti cartea pentru a ţi se schimba complet viaţa. „Este mult mai uşor să citeşti o carte într-o zi, două, trei, decât să vii şapte weekenduri la rând ca să faci un curs. Dar rezultatele sunt incomparabile. Este echivalent cu a citi despre tehnicile de a face dragoste şi a face dragoste", spune Bichiş, care crede că, dacă nu ajung să aplice ce au citit, aceştia îşi fac mai mult rău decât bine.

„Îşi creează iluzia că au făcut ceva, dar, în realitate, cartea era doar un îndemn la acţiune. Şi noi, românii, avem această problemă: trecem foarte greu la acţiune. Doar în momentele de criză reacţionăm." Dintre cei care au venit la cursuri, în jur de 70% au fost femei. Bichiş crede că doamnele sunt mult mai dispuse să se autocunoască şi să se transforme. „Poate să fie un element cultural. Atitudinea de macho - răspândită în rândul bărbaţilor români - îi determină să se ţină departe de asemenea contexte şi să se autoconvingă că totul este în regulă şi, dacă este vreo problemă, este la oricine altcineva."

Programarea neuro-lingvistică are un rol important în dezvoltarea socială, susţine specialistul. Dacă în anii '70-'80 NLP a fost promovat ca o metodă de obţinere a succesului personal mai uşor şi mai rapid, ulterior, prin anii '90, ideea de excelenţă s-a extins către organizaţii - sportive, economice etc.

Începând din 2000, spune Bichiş, tot mai mulţi dintre cei care-l practică au devenit conştienţi de posibilul impact social. „E vorba de beneficiile care pot fi obţinute de societăţi atunci când un număr din ce în ce mai mare de persoane îşi ating nivelul de excelenţă în domeniile în care activează. Noi, promotorii NLP, ne-am propus să contribuim la accelerarea progresului social în acest fel", conchide acesta.

Reguli esenţiale în programarea neuro-lingvistică

Trainerul Alex Molnar spune care sunt, în viziunea sa, regulile de bază ale tehnicilor NLP:

1- Energia merge acolo unde atenţia este îndreptată. Nu te gândi la un elefant mare, roz, cu dungi albe. Acest lucru se întâmplă mai ales cu părinţii care le spun copiilor ce să nu facă. Spune-i ce poate să facă şi vei avea alte rezultate.

2- Fii copil şi experimentează mereu ceva nou. Cât timp eşti deschis să experimentezi noul, ştii cine eşti şi ce ţi se potriveşte. Sunt oameni care stau „închişi" zeci de ani în jobul lor fără să încerce să facă
ce le place.

3- Avem toate resursele necesare să ajungem unde vrem dacă destinaţia ne e clară. Claritatea înseamnă putere. Funcţionăm exact ca un GPS: dacă avem toată adresa, de la ţara de destinaţie până la numărul la care vrem să ajungem, avem toate şansele să fim acolo.

4- Dacă ceva nu merge, schimbă. Flexibilitatea înseamnă adaptare.

5- Corpul, mintea şi sufletul sunt una. Toate cele trei se influenţează reciproc.