Prinşi în capcana pokerului electronic

În ultimele luni, numărul localurilor cu jocuri de noroc din Iaşi a crescut foarte mult, luând locul magazinelor de cartier. Împătimiţii pot apela însă la terapie. Amatorii de păcănele încearcă mereu să intre în posesia potului cel mare, chiar dacă ştiu că au şanse foarte mici să câştige.

În Iaşi, din cartierul Dacia şi până la pasarela Alexandru, reporterii „Adevărul de Seară" au numărat nu mai puţin de 12 spaţii unde amatorii pot să-şi toace banii la jocurile mecanice de noroc. Sunt amplasate uneori chiar şi unul lângă altul, pentru a-l pune pe jucător în situaţia dificilă de a alege. Aşa se întâmplă şi lângă trecerea de pietoni din Zimbru, unde două localuri de păcănele (poker electronic) sunt situate geam în geam.

Au luat locul crâşmelor

Conform ieşenilor care locuiesc în zonă, unul dintre localuri a apărut de curând, în locul unui magazin de termopane. Schimbarea nu este deloc pe placul oamenilor. „După anumite ore, în jurul acestor localuri se adună tot felul de indivizi dubioşi", ne-a spus Ioan Pavel, care locuieşte în Alexandru.

Citiţi şi:
VIDEO Şomeră cu studii superioare, la 23 de ani: „Trăiesc din poker"

Jocurile de noroc: Soluţia pe timp de criză?

Un alt „focar de păcănele" se găseşte în zona Podu Roş-Bulevardul Socola, unde funcţionează 13 săli cu jocuri de noroc, care nu duc lipsă de clienţi, indiferent de oră. Nici aici ieşenii nu sunt mai îngăduitori cu prezenţa atâtor locuri unde împătimiţii vin să-şi cheltuiască banii.

„Înainte apăreau o mulţime de biserici şi de crâşme. Acum văd că sunt la modă weed-shop-urile şi jocurile de noroc. Sper să dispară la fel de rapid precum au apărut. Mi se pare o lipsă de responsabilitate şi de educaţie să îţi topeşti banii aiurea când nu ai nici măcar ce pune pe masă", a declarat Alexandru Holic, un locatar din cartier.

Zonele cu cele mai multe jocuri de noroc sunt însă, de departe, Păcurari şi Gara, unde reporterii „Adevărul de Seară" au numărat mai bine de 20 de localuri, câteva dintre ele fiind de dimensiunile unor veritabile cazinouri.

În total, la nivelul municipiului Iaşi, funcţionează nu mai puţin de 229 de asemenea localuri, după cum se arată în statisticile eliberate de Ministerul Finanţelor la 31 ianuarie 2011. Cum ajung însă oamenii să cadă în capcana acestor jocuri de noroc? Unii spun că, de cele mai multe ori, anturajul este cel care te împinge în păcat.

„Merg la jocuri de patru ani. Prietenii mei jucau mult şi, văzând cum unii dintre ei câştigă, am fost tentat şi eu", povesteşte Andrei, student. „Am jucat prima dată acum două săptămâni şi am câştigat 1.000 de lei. De atunci încerc să mai dau peste acel noroc", mărturiseşte Gabriel, un alt tânăr venit la studii în Iaşi.

Profilul jucătorului de păcănele

Odată intrat în acest cerc vicios, speranţele la marele noroc sunt întreţinute de poveştile de succes care circulă printre jucători. „Unii mor de ciudă când aud cum alţii câştigă mii de lei, în timp ce ei nu ajung niciodată la potul cel mare", spune Andrei. La finalul unei sesiuni normale de păcănele, respectiv în care au jucat de la 10 lei în sus, mai toţi împătimiţii pleacă abătuţi.

„De cele mai multe ori sunt frustrat din cauză că nu am câştigat o sumă acolo, dar revin mereu în speranţa că îmi voi recupera banii până la urmă. Însă alţii nu ştiu să se oprească la timp şi ajung să împrumute sume imense", afirmă, la rândul său, Mihai, un tânăr care-şi încearcă norocul la păcănele de aproape un an.

În ceea ce priveşte şansele de câştig, toţi jucătorii care au discutat cu reporterii „Adevărul de Seară" au recunoscut la unison că, spre deosebire de alte jocuri de noroc, cum ar fi pokerul, în cazul de faţă nu există nicio strategie, ci doar credinţa într-un noroc chior. „Aparatele sunt setate să-ţi ia banii în 75% din cazuri şi să permită câştiguri în restul de 25% din situaţii. Toţi cei care se aşază în faţa aparatelor ştiu acest lucru, dar speră să prindă acea perioadă de 25%", este de părere Andrei.

Se instalează treptat

Psihologul Lena Rusti spune că dependenţa de jocurile de noroc se instalează de cele mai multe ori încet şi discret. Potrivit ei, această adicţie apare din dorinţa oamenilor de a socializa, de a căuta experienţe care să le aducă o stare de extaz sau ca urmare a încercării de a găsi ceva care să-i ajute să treacă de o stare mai proastă.

Tratament gratuit împotriva acestor jocuri

Amploarea tot mai mare a jocurilor de noroc este trecută de sociologi pe seama lipsei de educaţie şi de disciplină din rândul tot mai multor tineri. „Criza financiară în care ne aflăm îi îndeamnă pe aceşti jucători să caute câştiguri mari într-un timp scurt. Lipsa unei preocupări stabile favorizează cedarea în faţa unor asemenea tentaţii", a explicat Nicu Gavriluţă, decanul Facultăţii de Filosofie şi Ştiinţe Politice de la Universitatea „Al. I. Cuza" din Iaşi.

Pe de altă parte, spun specialiştii, cei care frecventează astfel de localuri sunt încercaţi de un puternic sentiment de vinovăţie, dar nu pot renunţa la viciu. „Însuşi faptul că încearcă să găsească motive pentru care fac lucrul acesta dovedeşte că sunt conştienţi de dependenţa lor faţă de un fenomen patologic", a subliniat Nicu Gavriluţă.

La consiliere

Ieşenii care nu se pot desprinde de sălile de păcănele pot apela însă la consiliere. Psihologii au explicat că sunt multe cazuri în care dependenţa de jocurile de noroc este în strânsă legătură cu situaţia economică din prezent. „Cei care joacă sunt în stare să creadă că se pot întreţine, când cu toţii ştim că din asta, de fapt, pierd. Am întâlnit mulţi care sperau să câştige, dar pierdeau", spune psihologul Octavian Driga, coordonatorul Asociaţiei Jucătorilor de Noroc Anonimi „Crucea Albastră".

Intrarea în grupul de suport pe care acesta îl coordonează este gratuită, iar clienţi se găsesc tot timpul. „Zeci de oameni beneficiază în prezent de terapie. Jocurile de noroc lovesc la fel şi în bărbaţi, şi în femei, şi în tineri, şi în bătrâni, din toate mediile sociale", a completat psihologul.

Un caz care l-a marcat pe specialist, în pofida experienţei pe care acesta o are în lucrul cu persoanele dependente, a fost cel al unui bătrân care-şi cheltuia puţinii bani în sălile de jocuri.

„Este vorba despre un pensionar care, după ce îşi plătea ratele la bănci, mai rămânea cu 650 de lei. Când am auzit eu de el era în perioada de început. Juca la maşini electronice. Spunea «Cum să nu joc, dacă sunt sărac? Trebuie să câştig bani de undeva!» Să ne gândim în ce măsură guvernanţii sunt responsabili pentru că oamenii joacă", afirmă psihologul.

Acesta spune că unul dintre prietenii bătrânului a încercat să-l oprească, dar nu a putut decât să constate neputincios cum amicul său îşi pierde şi ultimii bani. „A văzut cum şi-a luat pensia şi a plecat la sala de jocuri. Aştepta potul cel mare. La final i-au mai rămas zece lei şi i-a pierdut şi pe aceia", a conchis Octavian Driga.

"Pe măsură ce creşte numărul persoanelor care practică jocurile de noroc, se măreşte şi ponderea persoanelor care devin vulnerabile la a fi atrase în această capcană."
Lena Rusti
psiholog

Mulţi se amăgesc cu gândul că pot scăpa de adicţie

Psihologul Lena Rusti spune că foarte mulţi amatori de jocuri de noroc se amăgesc cu gândul că deţin controlul, că se pot lăsa oricând de acest obicei. „Un alt impediment în vindecare este reprezentat de externalizarea locului controlului - persoanele consideră că altcineva sau altceva poartă vina pentru ceea ce se întâmplă - certurile din familie, problemele de la serviciu", explică psihologul.

Potrivit specialiştilor, există tratamente medicamentoase cu ajutorul cărora se poate controla, în primă etapă, impulsul de a juca. „Unele persoane au voinţă şi reuşesc să renunţe brusc în momentul în care îşi propun asta. Altele au nevoie de timp pentru a înţelege cauzele reale ale comportamentului lor, consecinţele sale şi pentru a căuta resurse şi alternative care să le ajute să renunţe la viciu", afirmă Lena Rusti.