Prinse în capcană de traficanţii de oameni

Multe dintre fetele care cad în mâinile proxeneţilor au, cel mult, studii gimnaziale

Majoritatea fetelor traficate şi exploatate sexual provin din mediul rural şi au un nivel de educaţie scăzut. Tinerele care sunt obligate să se prostitueze ajung în această situaţie după ce cad în curse întinse, uneori, chiar de prieteni sau de apropiaţi ai familiei.

În ultimii zece ani, traficul de fiinţe umane, ca şi corupţia, economia subterană sau fraudele financiare, a înregistrat, la nivel mondial, proporţii inimaginabile şi inacceptabile pentru societatea noastră, devenind o problemă majoră şi reprezentând una dintre cele mai extinse forme de manifestare a criminalităţii. Concluzia a fost trasă în urma unui studiu realizat de Inspectoratul General al Poliţiei Române (IGPR), prin intermediul Agenţiei Naţionale Împotriva Traficului de Persoane (ANITP).

Agenţia coordonează, evaluează şi monitorizează, la nivel naţional, aplicarea politicilor în domeniul traficului de persoane de către instituţiile publice, precum şi a celor din domeniul protecţiei şi asistenţei acordate victimelor. Conform celui mai recent raport al agenţiei, „Evaluarea statistică a traficului de persoane în semestrul I din 2010 - Analiza populaţiei de victime", exploatarea economică sau sexuală a fetelor din România este influenţată direct de nivelul scăzut de educaţie.

Ademenită de un amic

Un exemplu în acest sens este şi cazul unei tinere dintr-o comună din judeţul Călăraşi, racolată, în anul 2004, de o reţea de traficanţi de carne vie şi obligată să se prostitueze într-un orăşel din Spania. Fata a fost convinsă că va obţine un loc de muncă într-un bar de pe coasta Mării Mediterane chiar de un apropiat al familiei. „Ştia că nu am mari studii şi că mai mult de vânzătoare la vreun butic nu aveam cum să ajung. Mi-a zis că, dacă ştiu puţină spaniolă, pot să câştig o grămadă de bani ca ospătăriţă. Ştiam spaniola, aşa, un pic, din telenovele", povesteşte fata, care nu doreşte să-şi dezvăluie identitatea, preferând să se recomande Roxana.

Cel care a racolat-o a profitat de situaţia ei financiară precară, dar şi de faptul că provine dintr-o familie fără tată. „Bărbatul care m-a convins să plec în străinătate era un prieten de-al familiei şi ajunsesem să avem o relaţie apropiată. Ştia că suntem amărâţi şi că tata a murit. La început, m-a luat să lucrez într-un bar, undeva la munte, în România. A fost bine, dar, după vreo lună, când mi-a ieşit paşaportul, m-a luat în Spania", explică tânăra.

„Mi-a spus că ştiam la ce vin"

Când a ajuns la destinaţie, Roxana a fost „sfătuită" să se îmbrace cât mai sexy şi a fost dusă la un club situat în afara oraşului. „De când am intrat acolo, mi-am dat seama că nu e un club normal pentru că toate fetele, majoritatea românce, erau îmbrăcate sumar. L-am rugat pe cel care m-a dus acolo să mă lase să plec, că nu vreau să stau, dar mi-a răspuns că ştiam la ce vin şi să las ifosele", îşi aminteşte Roxana. Tânăra nu putea pleca din bordelul în care a fost lăsată întrucât actele sale de identitate erau deja la bărbatul pe care îl considera prieten de familie.

În plus, nici bani nu avea. „Eram pentru prima dată într-o ţară străină şi nu aveam pe nimeni, nici bani, nici acte, nici... nimic. Le spuneam tuturor celor care intrau în club ce am păţit, dar nu mă băgau în seamă. Spuneau că sunt sătui de povestea asta, că «toate au aceeaşi placă» şi că-i indispun", povesteşte fata. Din cauză că îi „deranja" pe clienţi cu povestea ei, s-a ales şi cu câteva „corecţii" din partea şefilor.

După o perioadă, cel care a plasat-o în bordel i-a spus că, dacă vrea să plece, trebuie să-i achite suma de 10.000 de euro. „Mi-a zis că trebuie să-i dau banii pe care, chipurile, i-a cheltuit ca să mă aducă în Spania", explică Roxana. La fel ca multe alte fete care au trecut prin astfel de experienţe, negăsind niciun sprijin, Roxana s-a resemnat şi a fost exploatată timp de aproape patru ani, până când a cunoscut o persoană care a ajutat-o să iasă din acestă lume.

Abordările directe, preferate de traficanţi

Modul în care a fost „recrutată" este cel mai des folosit de reţelele de proxeneţi, conform ANITP. „În primul semestru din anul 2010, recrutarea victimelor a fost realizată, în 82% din cazuri, prin abordarea directă a victimei şi convingerea acesteia în sensul acceptării unei oferte aparent avantajoase, cum ar fi promisiunea unui loc de muncă în străinătate", se arată în raportul instituţiei. De asemenea, în documentul citat se consemnează că, la fel ca în cazul Roxanei, cele mai multe victime au fost înşelate de prieteni sau de persoane care făceau parte din cercul de cunoştinţe.

Legile penale sunt folosite în anumite ţări, precum România, împotriva prostituatelor, a traficanţilor, dar nu şi împotriva clienţilor. Deoarece acest gen de infracţiuni se împleteşte deseori cu alte forme grave de criminalitate - precum traficul de droguri, spălarea de bani, terorismul, traficul de arme - indirect periclitează şi siguranţa statului, conform ANITP.

"Eram pentru prima dată într-o ţară străină şi nu aveam pe nimeni, nici bani, nici acte, nici... nimic.''

"Mi-a zis că, dacă ştiu puţină spaniolă, pot să câştig o grămadă de bani ca ospătăriţă. Ştiam spaniola, aşa un pic, din telenovele.''
Roxana victimă a traficanţilorde carne vie

122 din totalul de 211 victime de sex feminin înregistrate în primul semestru al anului 2010 provin din mediul rural.

Femeile fără studii, cele mai vulnerabile

Cele mai multe dintre victimele traficului de persoane au cel mult studii gimnaziale (45%), fiind urmate de persoane cu studii liceale la momentul traficării (28,5%), res­tul având studii superioare (postliceale sau universitare). De asemenea, pentru segmentul de vârstă cuprins între 14 şi 25 de ani, persoanele de sex feminin sunt mai vulnerabile în faţa fenomenului de trafic de persoane decât cele de sex masculin, potrivit statisticilor ANITP. Nivelul scăzut de educaţie se corelează cu o vulnerabilitate accentuată a femeilor în faţa exploatării sexuale în scop comercial şi a exploatării prin muncă, mai arată datele statistice.

Organizaţiile neguvernamentale derulează însă proiecte pentru a veni în ajutorul acestor persoane. O tânără care a beneficiat de un astfel de sprijin a povestit pentru Organizaţia Salvaţi Copii din România, care s-a ocupat de cazul ei, prin ce a trecut. „Am rămas gravidă la 14 ani şi nu ştiam ce înseamnă ginecolog şi nici ce înseamnă un avort. Cred ca dacă aveam şcoală puteam să am o locuinţă acum", a afirmat tânăra. „Am lucrat la ADP. La 10 ani, am mers la o fundaţie care m-a ajutat să citesc şi ştiu să fac o cerere.

Aveam o telenovelă la care mă uitam şi la început nu citeam decât un sfert din text, dar în timp am citit tot textul fără probleme", a adăugat aceasta.
Pentru perioada primului semestru din 2010, exploatarea sexuală a victimelor ocupă primul loc, fiind identificate 175 de victime, 46% din totalul de 379, spre deosebire de aceleaşi perioade ale anilor precedenţi, când exploatarea prin muncă era principala modalitate.

Din trei victime, una e minoră

Cel mai îngrijorător este faptul că procentul victimelor traficului de minori a crescut la 33% din totalul persoanelor identificate în perioada de raportare, spre deosebire de 18% pentru aceeaşi perioadă a anului trecut, conform raportului ANITP. „Această evoluţie nu s-ar fi putut înregistra fără dezvoltarea reţelelor specifice care, în ceea ce priveşte exploatarea sexuală, răspundeau unei necesităţi.

Clientul rămâne, în cea mai mare parte, anonim sau invizibil, jucând un rol important în acest domeniu, traficanţii străduindu-se, înainte de toate, să răspundă «cererii»", se arată într-un studiu al ANITP. Pentru prima oară în evidenţele SIMEV (Sistemul Integrat de Monitorizare a Victimelor Traficului de Persoane), au fost înregistrate 18 victime de sex masculin exploatate sexual, în majoritatea cazurilor fiind vorba de  minori.

Comentariu

Mihai Şerban, psihiatru:„Frică intensă, sentimente de neajutorare şi groază"

Globalizarea criminalităţii a continuat să-şi producă efectele şi în registrul comerţului cu oameni. Comercianţii de fiinţe umane mobilizează resurse financiare uriaşe pentru a-şi proiecta strategii transnaţionale foarte eficiente de creare, reconfigurare şi alimentare a unei pieţe înalt profitabile, în care tranzacţionarea economică a persoanelor care devin vulnerabile din cauza unor condiţii socioeconomice şi emoţionale precare devine un scop în sine.

Asemenea precondiţii de vulnerabilitate fac predictibilă acroşarea facilă a viitoarelor victime de către infractori, în condiţiile în care guvernele şi actorii societăţii civile se mobilizează pentru „a ţine, mai degrabă, pasul" cu performanţa efectivă a reţelelor criminale. Consecinţele istoriilor de trafic şi de exploatare s-au regăsit în toate planurile funcţionării victimelor, de la sănătatea sexuală şi reproductivă, fizică şi mentală, până la abuzul de substanţe, afectând sever calitatea vieţii acestora. 

Intimidarea şi ameninţările, minciuna, decepţiile, manipularea emoţională, lipsa de siguranţă şi de control al propriei vieţi şi violenţa extremă au participat la generalizarea efectelor traumelor suferite de victime. Afecţiunea cu cea mai mare incidenţă în populaţia de victime ale traumelor psihologice suferite în perioadele de trafic şi de exploatare este reprezentată de Sindromul de Stress Post-traumatic (SSPT/PTSD). Printre simptomele trăite de victime se numără frica intensă, sentimentele de neajutorare, groaza - provocate în mod deliberat de alte persoane (traficanţi şi exploatatori, în cazul nostru) - şi retrăirile de intensitate patologică ale unor secvenţe din situaţia traumatică.

Profilul victimelor

FEMEI. În primul semestru al anului trecut au fost înregistrate 211 victime de sex feminin (55% din totalul de 379), dintre care 99 au fost minore, se arată în raportul ANITP.

- Provenienţa victimelor. Principalele judeţe de provenienţă au fost Dolj (18), Argeş (16), Timiş (13), Bistriţa-Năsăud (12) şi Bihor (11).
- Modalităţi de exploatare. 74% din victimele femei (totalul fiind 156) au fost exploatate sexual. 31 de femei au fost forţate să muncească, 8 au fost obligate să cerşească şi una, obligată să fure.
- Destinaţii. Traficul intern este principala destinaţie a traficului de femei, iar în plan extern, principalele destinaţii au fost Italia (40 victime), Spania (25 victime), Germania (21 victime) şi Cehia (10 victime).

BĂRBAŢI. În primul semestru al anului trecut, 83% din victimele de sex masculin au fost persoane adulte (148 din totalul de 168).

- Provenienţa victimelor. Principalele judeţe de provenienţă au fost Timiş (31), Bihor (27), Satu-Mare (20), Maramureş (20), Covasna (14).
- Modalităţi de exploatare. Cea mai utilizată exploatare pentru victimele de sex masculin a fost munca forţată (67% din total). Pentru constrângerea la cerşetorie, au fost traficate 20% din victime, iar pentru a fi exploatate sexual, 11%.
- Destinaţii. Traficul intern a reprezentat principala destinaţie, cu 48 de victime traficate pe teritoriul ţării noastre. În ceea ce priveşte traficul extern, principalele ţări de destinaţie au fost Spania (41 victime), Italia (26 victime), Cehia (21 victime) şi Grecia (15 victime).

MINORI. Au fost identificate 126 de victime minore în primul semestru al anului 2010, dintre care 99 fete şi 27 băieţi.

- Provenienţa vicimelor. Mai mult de 50% din minori au provenit din mediul urban. Totodată, 64% din total proveneau din familii biparentale. Principalele 5 judeţe de provenienţă au fost Timiş (18), Dolj (13), Hunedoara (9), Braşov (8) şi Bistriţa-Năsăud (8).
- Modalităţi de exploatare. În cazul minorilor, exploatarea sexuală este predominantă, 94 de minori fiind exploataţi în acest mod.
- Destinaţii. 95 de minori (75% din total) au fost exploataţi în ţară. În cazul traficului extern, Italia şi Spania au reprezentat principalele destinaţii, fiind identificaţi 13, respectiv 6 minori victime.