Prieteni cu blană sau pene

Peste 40% din românii de la oraş au măcar un animal de companie cu care petrec zilnic între trei şi patru ore şi cheltuiesc, în medie, 75 de lei lunar. Un animal înseamnă o cheltuială şi o responsabilitate în plus. Investiţia iubitorilor de animale este răsplătită prin asigurarea sentimentului de împlinire.

Aproape jumătate din românii de la oraş au cel puţin un animal de companie acasă, faţă de doar o treime, câţi se lăudau cu măcar un „pet” în 2003, arată un studiu realizat de compania de cercetări Daedalus.

Rolul animalelor de companie în viaţa românilor se traduce prin responsabilitate şi o investiţie lunară de 75 de lei. Ei primesc, în schimb, avantaje de ordin psihologic.

Practicienii în psihologie susţin că posesorii de animale trăiesc mai mult decât cei care nu au prieteni din lumea necuvântătoarelor.

Cei mai mulţi dintre iubitorii de animale caută un companion care să le însenineze zilele cu giumbuşlucuri şi să le ofere afecţiune necondiţionat. Cornel C., 62 de ani, fost ofiţer de marină comercială, locuieşte într-un apartament din Bucureşti pe care îl împarte cu câinele „Pirat” şi pisica „Fifi”.

Copiii au plecat la casele lor, soţia s-a prăpădit, însă, datorită celor două patrupede, simte mereu că-i casa plină. „Pe Pirat l-am ­luat după străzi acum doi ani, iar pe mâţa Fifi o am de şase ani”, povesteşte pensionarul. Lunar cheltuieşte circa 70 de lei pentru a-i întreţine şi spune că animalele îi sunt tare dragi.

„Ei mă trezesc dimineaţa, îmi ascund papucii sau mă aşteaptă la uşă, scâncind, când plec de acasă”. Mai mult, pensionarul spune că cei doi „copii” îl motivează să iasă la plimbare de trei ori pe zi.

Stăpânii, taxaţi la întreţinere

Românul mare iubitor de animale are o familie compusă din trei sau patru membri, caz întâlnit în peste 66% din casele în care există cel puţin un companion.

Deşi mai mulţi­ orăşeni care locuiesc la curte au animale de companie faţă de cei care stau la bloc, respectiv 68,5% faţă de numai 25,8%, tot mai multe necuvântătoare au devenit în ultimul timp locatari de apartament.

De acest fapt au profitat şi unele asociaţii de proprietari care s-au folosit de legislaţia în vigoare (H.G. 1.588/2007 şi Legea 230/2007), pentru a impune o taxă suplimentară la întreţinere stăpânilor de animale care fac zgomot sau deranjează vecinii.

Animalele sunt tot mai des întâlnite şi în căminele universitare. Raluca P., 22 de ani, din Suceava, stă în cămin în Capitală şi are o pisică rasa Albastru de Rusia. A primit-o acum jumătate de an şi s-a ataşat aşa de tare de ea încât o consideră „familia ei” din Bucureşti.

„Teoretic, nu avem voie cu animale în cămin, dar administratorii sunt înţelegători”, mărturiseşte Raluca. De altfel, fata spune că „pe fiecare palier e un student care are ba un hamster, ba o pisică”. Lunar, tânăra cheltuieşte cam 50 de lei pentru întreţinerea lui Sisi.

Spune-mi cum eşti ca să-ţi spun ce animal ţi se potriveşte

E important să ne alegem animalul care ni se potriveşte. Psihologul Cristiana Leviţ­chi crede că între tendinţa bărbaţilor de a alege un câine drept companion şi cea a femeilor care preferă pisicile există o legătură simbolică de tipul „ying” şi „yang”, unde bărbatul, respectiv căţelul este „ying”, iar femeia, pisica- „yang”.

Medicii veterinari de la clinica Univet din Constanţa spun că adopţia unui animal trebuie să se facă în funcţie de spaţiul şi timpul disponibil, precum şi de motivele stăpânului.

Persoanele cu un caracter puternic se vor înţelege bine cu un Rottweiler. Pentru familiile în care există şi un copil, potriviţi sunt câinii din rasa Bulldog, Golden Retriever, Labrador, Terra Nova, Saint Bernard, Dog German sau chiar Pitbull şi Bullterrier. Dimpotrivă, cei din rasa Doberman sau Rottweiler­ nu sunt indicaţi pentru astfel de familii.

Primul este prea sperios şi agitat, iar cel de-al doilea - mult prea imprevizibil, atenţionează medicii veterinari.Atenţie şi la spaţiu! Co­ckerul­ sau Bracul German sunt câini de vânătoare şi au nevoie de un loc de joacă larg, altfel riscă să devină obezi.

Câinii nordici, ogarii sau ciobăneştii, nu se adaptează traiului de apartament. Cei care stau la bloc pot alege un Chihuahua sau un Pinscher pitic.

Pisicile sunt mai uşor de întreţinut. Ele se mulţumesc cu un spaţiu mai mic şi cu mai puţină atenţie. Excepţie fac europenele, care au nevoie de mai mult spaţiu decât o birmaneză sau o persană.

Animalele, folosite în terapie

Un animal de companie oferă stăpânului său sentimentul de stabilitate, de apartenenţă la un mediu cald, confortabil, susţin psihologii.

Mai mult, nevoia de comunicare verbală sau nonverbală a omului face ca tot mai mulţi români să apeleze la un companion. Potrivit psihologului Cristiana Leviţchi, animalele joacă un rol terapeutic şi de modelare asupra stăpânilor de orice vârstă.

„Pentru bătrâni, un animal de companie ţine loc de partener, ocupă timpul liber şi înlătură gândurile negre”, spune psihologul.

Recomandabil copiilor

Persoanele singure şi copiii învaţă de la animalul de companie cum să aibă grijă de cineva. De la vârsta de opt ani, un copil poate avea grijă de un animal: să-l plimbe, să-l hrănească, să-l spele. Efectul: devine mai sensibil la durerile celorlalţi şi mai responsabil.

Totodată, „adulţii care au în grijă un animal devin mai apropiaţi de natură şi învaţă să-şi asculte instinctele şi intuiţiile”, susţine Leviţchi.

Companionul îmblănit nu este soluţia universală pentru sentimentul de singurătate.

Persoanele cu un program încărcat, care au probleme chiar în a întreţine relaţiile cu familia şi prietenii sau persoanele care nu au un buget foarte mare trebuie să aibă în vedere că orice animal înseamnă o investiţie materială şi de timp. Nu trebuie neglijat nici spaţiul disponibil.

Afecţiune cu moderaţie

Deşi un animal de companie detensionează atmosfera din cămin şi oferă stăpânilor lor sentimentul de împlinire, psihologii atenţionează că revărsarea exagerată a sentimentelor materne asupra lor conduce la manifestări patologice.

Cei care se înconjoară de multe animale prezintă adesea „un gol afectiv în planul relaţiilor de parteneriat sau în planul maternităţii”, spune psihologul Leviţchi. Adepţii teoriei „un animal nu te înşală ca omul” sau „dacă nu naşti, nu eşti femeie” sunt mai predispuşi la comportamente deviante.

Specialiştii sfătuiesc ca la achiziţionarea unui companion să se consulte o persoană care are deja un exemplar sau un specialist în etologie canină.

Topul animalelor de companie ale românilor

1. Câinii sunt cele mai dragi animale ale românilor. Circa 77,7% din orăşenii care cresc animale acasă au cel puţin un căţel, fie că stau la bloc sau la curte.

2. Pisicile sunt preferate de 40,2% din iubitorii de animale din mediul urban. Explicaţia: nu au nevoie de spaţiu prea mare.

3. Circa 11,8% din cei care cresc animale la oraş au grijă de cel puţin un papagal. De regulă, acolo unde se găseşte unul, apare în scurt timp şi perechea.

4. Peştii fac parte din decorul familial a 3% din posesorii de animale.

5. Iepurii se găsesc în 1,8% din casele crescătorilor din mediul urban.

6. Broaştele ţestoase au câştigat în popularitate în ultimii ani: 1,1% din orăşenii care cresc animale le deţin.

7. Hamsterii locuiesc sub acoperişul a 0,9% din crescătorii de la oraş.

8. Porcii de Guineea  trăiesc sub acoperişul a circa 0,7% din orăşenii cu animale în casă.