Paştele de criză

Criza se va simţi pe masa de Paşte în cazul mai multor români decât anul trecut. Peste 60% spun că sunt nevoiţi să renunţe la produse ce nu le lipseau altădată. Românii fac Paştele acasă sau în vizită la prieteni şi rude, arată un studiu IRES. Cei mai mulţi preferă să prepare acasă bucatele tradiţionale.

Consultaţi rezultatele sondajului

Cei mai mulţi dintre noi vom cheltui anul acesta, de Paşte, între 100 şi 500 de lei. Bugetul nu este calculat pentru fiecare persoană, ci pe familie. Un studiu IRES publicat ieri arată că Paştele de anul acesta al românilor va fi şi mai „de criză" decât cel de anul trecut. Procentul familiilor care spun că vor aloca sub 100 de lei pentru această sărbătoare a crescut de la 11%, în martie 2010, la 18%, anul acesta. În acelaşi timp, numărul celor care au la dispoziţie peste 500 de lei pentru a pregăti masa de Paşte a scăzut cu peste 3%. Banii de care dispun nu sunt nici pe departe suficienţi pentru masa pe care o aveau în alţi ani.

33% din români spun că vor fi nevoiţi să se restrângă la cumpărături, iar 30%, că vor renunţa la multe produse, în comparaţie cu doar 24%, câţi declarau acest lucru anul trecut. Cei mai afectaţi de criză sunt locuitorii din mediul rural - 66% din familiile de la ţară vor avea un buget sub 500 de lei pentru această sărbătoare, iar 17% spun că banii nu le vor ajunge nici pentru strictul necesar. 56% din români cred că anul acesta vor cheltui mai puţin pentru cumpărăturile de Paşte decât anul trecut şi doar 23%, mai mult. În acelaşi timp, 72% spun că actuala criză economică a afectat în mare sau în foarte mare măsură bugetul de Paşte al familiei lor şi doar 7% cred că nu au fost atinşi de recesiune. 

Moldovenii strâng cel mai mult cureaua

În privinţa zonelor ţării, Moldova se dovedeşte şi de această dată cea mai afectată de problemele economice. Aproximativ 23% din moldoveni spun că vor avea anul acesta de Paşte un buget sub 100 de lei, comparativ cu 13,5% din locuitorii din Dobrogea, Bucureşti şi din sudul ţării.

Tot moldovenii sunt cei care vor tăia de pe lista de cumpărături foarte multe lucruri: 16% spun că banii alocaţi nu le vor ajunge nici pentru strictul necesar, iar 37%, că vor renunţa la multe produse. În cazul celor din Transilvania şi Banat, doar 25% spun că vor fi nevoiţi să renunţe la multe produse, iar 33%, că se vor restrânge puţin. 

Aproximativ jumătate dintre români declară că ei nu vor renunţa la miel şi la pască, deşi bugetul este unul restrâns. 55% spun că vor prepara pasca în mod tradiţional, în casă, cei mai mulţi fiind din mediul rural - peste 58%, comparativ cu 51%, în mediul urban.

Mielul nu lipseşte de pe masă

În privinţa mielului, 44% din români declară că au de gând să cumpere carne de acest fel, cu 4% mai mulţi decât anul trecut. Bugetul alocat pentru achiziţionarea cărnii de miel este de 51-100 de lei în cazul a 27% din respondenţi, de 101-150 de lei în cazul a 9% şi de 151-200 de lei pentru 21%. Cei mai mulţi români consumă carne de miel doar de Paşte (45%) şi doar 18%, de mai multe ori pe an.

La capitolul băuturi alcoolice pe care le punem pe masa de Paşte, vinul de casă este preferatul nostru. 50% din respondenţi spun că vor consuma această băutură, 9%, vin din comerţ, 12% vor bea ţuică, iar 13% preferă să nu consume alcool. Cei mai mari băutori de vin de casă sunt moldovenii, 63% declarând că vor consuma această băutură de Paşte. La băuturi fără alcool, cel mai mare consum pare a fi de apă plată sau minerală. 48% din români spun că vor bea apă de Paşte, în timp ce 28% vor prefera sucurile carbogazoase.

Ouă vopsite acasă

38% din români vor cumpăra sau au cumpărat ouă pentru Paşte, iar 55% spun că le vor folosi pe cele din gospodărie. Din respondenţii la studiul IRES, 98% le vor vopsi acasă, în timp ce doar 1% vor cumpăra unele gata înroşite. Procentele sunt similare cu cele înregistrate anul trecut.  Cei mai mulţi români vor vopsi, în familie, 10-30 de ouă (50%) sau peste 30 de ouă (44%). Locuitorii din mediul rural vor fi cei care vor înroşi mai multe ouă, aceştia fiind şi cei care au declarat într-o măsură mai mare că le vor folosi pe cele din gospodărie. Culoarea roşie pentru vopsitul ouălor este preferată de majoritatea românilor (96%). 

Studiul a fost realizat în perioada 14-15 aprilie, pe un eşantion de 1.281 de persoane cu vârste peste 18 ani, şi are o marjă de eroare de  +/-2,8%.

Iepuraşul a sărăcit

Mai mulţi români vor cumpăra anul acesta cadouri de Paşte decât în 2010 (47% faţă de 44%). Acestea vor fi însă mai modeste. În timp ce doar 5% spun că vor face daruri mai consistente, 61% declară că pachetele pentru cei dragi vor conţine mai puţine lucruri decât anul trecut.

Doar jumătate dintre români cunosc obiceiurile

Nouă din zece români declară că tradiţiile de sărbători contează foarte mult pentru ei, apreciind că acestea sunt importante şi foarte importante, relevă studiul IRES. De asemenea, 90% din cei chestionaţi afirmă că sunt persoane religioase. 74% din participanţii la studiu susţin că merg la biserică adesea, cei mai activi, din acest punct de vedere, fiind moldovenii. Deşi numărul românilor care se declară religioşi a crescut cu 3% faţă de 2010, ponderea celor care merg periodic la biserică a scăzut cu 7%. O tendinţă de descreştere se observă şi în ceea ce priveşte numărul românilor care postesc de Paşte. Astfel, anul acesta, doar 10% din respondenţi au precizat că au ţinut postul în întregime, iar 47%, că au postit doar miercurea şi vinerea. Cifrele sunt, per total, cu 4 % mai mici decât cele valabile în 2010.

Nu plecăm în vacanţe

De altfel, mai mult de 60% din români au afirmat că vor participa, peste două zile, la slujba religioasă din Duminica Paştelui. Cea mai mare proporţie se înregistrează în rândul populaţiei de la sate (peste 70%) şi al locuitorilor din Transilvania şi Banat (75%). Cu 1% mai puţin decât anul trecut, 98% din români spun că obişnuiesc să sărbătorească Paştele. Mai mult de jumătate dintre respondenţi cred că, în regiunea în care locuiesc, nu există obiceiuri specifice. Dintre cei care au asociat sărbătorile pascale cu un obicei specific, majoritatea au indicat „vopsitul ouălor", alături de mersul la biserică şi de tăiatul mielului.

De concediu de Paşte nu prea poate fi vorba pentru 81% din români. Totodată, doar 18% din persoanele active spun că vor avea zile libere de Sărbători, procentul fiind cu 6% mai mic faţă de 2010. A crescut însă numărul românilor care spun că „nu e cazul să aibă concediu" în condiţiile în care nu mai lucrează. Dacă anul trecut doar 39% afirmau că nu au dreptul la concediu din cauză că sunt şomeri, anul acesta 58% din români intră în această categorie. În ceea ce priveşte petrecerea sărbătorilor, 75% din cei intervievaţi au precizat că vor sta acasă, faţă de 79%, în 2010, şi doar 4%, că vor pleca într-o excursie, cu 1% mai puţin faţă de anul trecut.

Unii confundă sărbătorile

Într-o ţară majoritar credincioasă, cu un procent considerabil (98%) de români care declară că sărbătoresc Paştele şi că merg la biserică frecvent, 4% din respondenţi nu ştiu ce anume se celebrează. Astfel, dacă 82% din persoane ştiu că Paştele este, de fapt, sărbătoarea Învierii lui Hristos, pentru 7 procente Paştele este echivalent cu sărbătoarea Naşterii lui Hristos, aceştia din urmă făcând o confuzie cu sărbătoarea Crăciunului din data de 25 decembrie. În tabăra românilor care încurcă semnificaţiile sărbătorilor creştine se află şi cei care afirmă că zilele acestea sărbătorim Răstignirea şi Patimile lui Hristos (2%) sau Moartea lui Iisus (1%). Lor li se adaugă şi un procent de 2% care pun în dreptul Paştelui cu totul alte sărbători.

Marile sărbători sunt tratate cu ignoranţă

„Din păcate, şi la noi, ca şi în Occident, ideea de mare sărbătoare se reduce la întruniri cu familia. Asistăm la o punere împreună a unor sărbători foarte importante, cum sunt Paştele şi Crăciunul, cu o simbolistică zoologică aiuritoare. Până la urmă, de pildă, ce-are a face iepurele (iepuraşul de Paşte - n.r.), care înlocuieşte mielul chiar şi pe masa de bucate, cu Paştele?", întreabă retoric teologul Radu Preda, lector la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca.

Referitor la numărul din ce în ce mai mic al românilor care ţin post sau al orăşenilor care merg regulat la biserică, acesta spune că procentele scăzute nu trebuie să ne mire, câtă vreme am avut atâtea scandaluri în interiorul Bisericii. De ce există o diferenţă de 16% între românii care declară că sărbătoresc Paştele şi cei care ştiu ce semnifică această sărbătoare? „Ignoranţa e răspunsul. Sigur, nu trebuie să ne bucure că ignoranţa e mult mai mare în Occident şi că noi stăm, din punctul ăsta de vedere, un pic mai bine decât ei", spune Radu Preda.

Potrivit acestuia, până la urmă, credincioşi sau atei, oamenii n-au nicio scuză pentru a nu şti ce se sărbătoreşte de Paşte, întrucât sunt chestiuni ce ţin de cultura generală. „Din păcate, pe lângă lipsa de cultură, şi lipsa de cateheză (lecţie de religie creştină) îşi spune cuvântul. Din punctul meu de vedere, datele din acest raport reprezintă un semnal că biserica trebuie să facă mai mult pentru oameni, să inverseze cumva priorităţile", conchide Radu Preda.