VIDEO Otrava din farfurie

Pentru a ne menţine în formă, pentru a trăi mult sau pentru a slăbi, ni se recomandă să mâncăm sănătos. Dar ce mai înseamnă asta în condiţiile în care majoritatea alimentelor sunt scăldate în  substanţe chimice? Suntem în pericol să înghiţim reziduuri de pesticide şi când consumăm produse autohtone, şi când le alegem pe cele din import.

Raluca are 32 de ani şi un serviciu care-i lasă numai două, maxim trei ore pe zi pentru treburile casnice. Femeia obişnuieşte să meargă la cumpărături o dată pe săptămână sau chiar la două săptămâni, în hipermarket. De acolo îşi ia de la detergenţi până la salata pe care o depozitează în frigider pentru a o conserva până a treia sau a patra zi când o şi prepară.

În coşul ei din weekend-ul trecut au încăput câteva kilograme de ardei gras din Olanda, morcovi şi portocale din Turcia, roşii şi salată din România şi alte câteva produse de uz casnic. Dacă la prima vedere, toate aceste alimente pot părea sănătoase, nutriţioniştii ne avertizează că lucrurile nu sunt chiar atât de simple.

„E o realitate că ne aprovizionăm de la hipermarket: de la orăşeni până la românii de la sate. Nu e nici rău, nici bine. Avantajul e că acolo găseşti de toate, numai că, dacă nu ştii să alegi şi aplici doar criteriul preţului, s-ar putea să cumperi multe alimente nesănătoase", explică nutriţionistul Gheorghe Mencinicopschi.

În condiţiile în care 80% din fructele şi legumele din supermarketuri sunt din import, la fel ca jumătate din necesarul de cereale şi circa 70% din carnea de porc, aşa cum semnala „Adevărul" în ediţia de miercuri, cât de bine ne face să înghiţim urme de pesticide, care luate în considerare pentru fiecare aliment în parte au o concentraţie sub nivelul de risc, dar care împreună dau reacţii greu de cuantificat?

Risc de otrăvire legală

„Că sunt scăldate în pesticide a recunoscut şi Uniunea Europeană, care chiar a tras un semnal de alarmă în urmă cu un an şi jumătate, când s-a descoperit că peste 40% din legumele şi fructele produse în UE depăşesc limitele impuse asupra nivelului de contaminanţi, mai ales de pesticide", aminteşte expertul.

„Legislaţia nu reglementează cantitatea unei anumite substanţe administrate pe parcursul unei zile, ci cantitatea de E-uri sau de alte substanţe chimice permisă într-un aliment. Însă un aditiv îl poţi lua din cinci alimente diferite şi, astfel, poţi depăşi foarte uşor doza permisă într-o zi", explică Mencinicopschi, membru al Consiliului ştiinţific al Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA).

El spune că prin simpla combinaţie a unui biscuit ce conţine sulfit cu un pahar de vin, care conţine şi el aceeaşi substanţă, şi savurarea unui alt aliment cu aceeaşi proprietate putem ajunge să ne hrănim cu un cocktail periculos de chimicale al cărui efect asupra sănătăţii nu va întârzia să apară.

„Rădăcinoasele şi frunzoasele acumulează mulţi azotaţi, dacă sunt tratate chimic. De aceea, e bine să consumăm frunzoasele cât mai repede, pentru a evita acumularea de nitraţi la întuneric. Înainte să mâncăm salata, mai bine o scoatem puţin la lumină ca să-i scadă concentraţia de nitriţi, care devin nitraţi şi apoi substanţe cancerigene", ne sfătuieşte Mencinicopschi.

Îngrăşăminte la lopată

Dacă mulţi dintre noi suntem încântaţi să alegem legume sau fructe româneşti, crezând că acestea sunt ferite de tratamentele de creştere şi de coacere ce le deosebesc de fructele cărnoase şi de legumele lucioase, ca de ceară, din import, un experiment mai vechi realizat de ANSVSA arată că pericolele nu lipsesc nici în cazul producţiei autohtone. „În urmă cu doi ani, am analizat două bucăţi de sfeclă roşie de pe taraba unui ţăran. O bucată avea un nivel de 20 de ori mai mare al reziduurilor chimice, iar alta prezenta un nivel acceptabil. Asta înseamnă că ţăranul a aruncat pesticide cu lopata", ne-a povestit Mencinicopschi.

Specialistul consideră că o vină pentru acest lucru o poartă şi consumatorul care nu mai cumpără decât salată mare, roşii coapte, căpşune zemoase şi mari, obligându-i pe ţărani să concureze cu marfa din import, mult mai atractivă datorită nivelului la care a ajuns agricultura occidentală.

14,2% din fructele şi legumele analizate în cadrul programului naţional de monitorizare, realizat în 2008 de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), erau contaminate cu unul sau mai multe tipuri de pesticide.

12,5% dintr-un total de 16.500 de femei căsătorite cu bărbaţi care lucrau cu pesticidele, din Iowa şi Carolina de Nord, aveau probleme cu tiroida, potrivit unui studiu al Centrului Medical din cadrul Universităţii Nebraska.

4% din cerealele analizate în 2008 de ANSVSA au prezentat urme de pesticide.

Lipsa de educaţie a micilor producători ne face vulnerabili în faţa contaminării

Cu toate că ţăranii români nu dispun de utilaje performante pentru stropirea culturilor, cei care produc pentru comercializare sunt mai familiarizaţi cu îngrăşămintele şi pesticidele decât ţăranii care produc pentru subzistenţă.

„Majoritatea folosesc îngrăşăminte de tipul NPK (fertilizator pe bază de azot, fosfor şi potasiu). La roşii se mai pun fitohormoni ca să aibă o producţie mai mare, să se lege toate florile şi să facă fructe. De asemenea, se mai folosesc şi unele substanţe pentru uniformizarea coacerii, dar toate sunt considerate, prin legislaţie, ca nefiind periculoase. Cel mai grav este că fiecare toarnă substanţe după cum îl taie capul. Înainte măcar existau ingineri agronomi de care ţăranii chiar ascultau", arată profesorul Mencinicopschi.

„Copiii noştri ne vor acuza"

Totodată, expertul susţine că producătorii mici nu mai respectă tehnologiile de aplicare a substanţelor chimice, fapt ce conduce la creşterea riscului de contaminare cu insecticide şi pesticide.

Pe de altă parte, în multe ţări din Europa de Vest, situaţia a atins cote alarmante. Regizorul Jean Paul Jaud a realizat documentarul-mărturie „Copiii noştri ne vor acuza" în oraşul Barjac de la poalele munţilor Cévennes, din sudul Franţei, în care a arătat efectele ireversibile ale agriculturii industriale şi soluţiile propuse de specialiştii întruniţi la sediul UNESCO din Paris.

În cadrul unei reuniuni, cercetătorul american în domeniul sănătăţii publice John Petreson Myers a avertizat că la nivel global, asistăm la venirea pe lume a primei generaţii de copii mai bolnavi decât părinţii lor. La noi în ţară, filmul a ajuns săptămâna aceasta şi în atenţia câtorva elevi din Baia Mare prin intermediul ONG-ului WWF România, care se va folosi de proiecţie pentru a-i atrage pe copii într-un program ce presupune vizitarea unor ferme tradiţionale, unde să înveţe cum se obţin produsele locale şi care sunt beneficiile lor.

Bolile omului modern atacă din faşă

Despre efectele grave pe care le are asupra celor mici consumul de alimente scăldate în pesticide vorbeşte şi profesorul Mencinicopschi. „Mai rău este că efectul acestor chimicale nu se manifestă numai în viaţa postuterină, ci şi în cea intrauterină. Unele pesticide, care au efecte «de tip estrogen» determină exacerbarea înmulţirii adipocitelor în viaţa intrauterină. Adică ne naştem cu o zestre mult mai mare de celule grase, care ne predispune la supraponderalitate şi la obezitate. Din păcate, în multe cazuri, tratamentele nu dau rezultat tocmai pentru că zestrea genetică e mai puternică".

Doctorul spune că, din cauza consumului repetat de alimente intens prelucrate sau a căror structură a fost modificată cu ajutorul substanţelor chimice, ajungem mai devreme sau mai târziu să acuzăm hipertensiune arterială, accidente cardiovasculare, cancere colorectale, de vezică, de sân, precum şi maladii degenerative ca Alzheimerul şi Parkinsonul.

Pe lângă acestea, Mencinicopschi arată că în strânsă legătură cu ingerarea de chimicale se află şi hiperglicemia, artrita sau alergiile alimentare. Mai mult, un studiu recent realizat de o echipă de cercetători americani relevă că expunerea celor mici la pesticide îi poate afecta sub forma tulburării neurobiologice ADHD.

Sfaturi pentru o alimentaţie echilibrată

Profesorul Gheorghe Mencinicopschi a lansat în această săptămână volumul II al cărţii „Şi noi ce mai mâncăm...ca să slăbim?", lucrare în care dă explicaţii privind combinaţiile dintre alimente şi medicamente, dar şi dintre alimente şi tutun. Aflaţi şi de ce nu toate vitaminele consumate ajung să fie asimilate.

Soluţie: produsele tradiţionale

Potrivit unui studiu recent comandat de Centrul de Informare asupra Organismelor Modificate Genetic, peste 80% din români vor ca autorităţile să interzică organismele modificate genetic. Un alt studiu recent al companiei Secom arată că produsele naturiste sunt în topul preferinţelor românilor, jumătate dintre români folosind în mod frecvent produse naturiste pentru tratarea şi prevenirea anumitor afecţiuni.

Cu toate acestea, românul este un mare consumator de mezeluri, observă şi nutriţionistul Mencinicopschi. El susţine că nu există o doză permisă în ceea ce priveşte aceste alimente prelucrate. „Gândiţi-vă că din două felii de salam puteţi lua 15 E-uri", avertizează el.

Nutriţionistul reaminteşte că pentru a menţine şi a vinde mai repede carnea, producătorii o tratează cu nitriţi, coloranţi care fixează mioglobina şi-i dau culoarea aceea atrăgătoare, roşie-rozalie. „Nu au voie să facă asta, dar altfel, după ce a murit animalul, în câteva ore chiar, carnea capătă o nuanţă cărămizie", mai arată nutriţionistul.

În urma Festivalului Filmului European din 2007 a cărui temă s-a concentrat asupra alimentaţiei, în capitală a apărut Târgul Ţăranului, unde producători din toată ţara vin să-şi vândă produsele făcute după reţete tradiţionale: brânzeturi, cărnuri, prăjituri, miere - toate sunt certificate şi au cucerit un public avizat, cu venituri medii sau peste medie, dispus să plătească puţin mai mult pentru un produs cu poveste şi cât mai curat posibil.

„Colaborăm cu 30-40 de producători din ţară, care vin săptămânal la Târgul Ţăranului din Rahova şi care sunt selecţionaţi pe criteriul utilizării reţetelor tradiţionale. Din toamnă, vrem să monitorizăm şi procesul de producţie a acestor alimente, urmând ca periodic să se facă analize", ne-a explicat Tiberiu Cazacioc, coordonator al proiectului Grupului de Iniţiativă Radu Anton Roman.

La Târgul Ţăranului, reţetele străvechi au cucerit clienţii avizaţi