Mobilul, cartea de vizită a românilor

Pentru români, telefonul mobil sau laptopul este un simbol al statutului social, care atrage atenţia celorlaţi, arată un studiu recent. Suferim de un complex de inferioritate, aşa că arătăm cu ostentaţie ce deţinem. Cheile de la maşina de lux sau telefonele mobile aruncate pe masă ne fac să ne simţim mai puternici.

Românii sunt ataşati de mobilele pe care le folosesc şi ar fi dispuşi să renunţe la multe lucruri pentru telefonul lor, arată un studiu prezentat de Intel. Se pare că motivul care îi face atât de ataşaţi de dispozitiv este tocmai ceea ce spune celularul despre ei. Întrebaţi dacă sunt de părere că dispozitivele mobile sunt simboluri care fie le indică statutul social, fie au menirea de a atrage atenţia, 67% din cei intervievaţi au răspuns afirmativ, procentaj care ne situează între primele locuri în topul celor 16 ţări participante la studiu. La acest capitol suntem întrecuţi doar de turci, după cum arată cercetarea, 70% din ei poziţionând telefonul mobil printre obiectele care indică statutul social.

Citeşte aici studiul complet

Cătălin Botezatu şi mobilul-bijuterie

Multe vedete s-au expus în presă cu telefonul lor mobil, de multe ori foarte scump. Printre acestea şi designerul Cătălin Botezatu, cel care a deţinut un telefon Vertu de peste 7.000 de euro. „Am folosit mulţi ani Vertu. M-am înţeles foarte bine cu acest tip de telefon şi l-am considerat o bijuterie, mai mult decât un dispozitiv de pe care suni şi la care răspunzi. Este ca un ceas valoros, pe care îl accesorizezi la o ţinută frumoasă", spune Botezatu. De curând a trecut la Blackberry pentru că a simţit nevoia să comunice prin emailuri si internet. „Am fi tentaţi să credem că telefonul reflectă statutul social. Însă nu este o regulă", mai spune Botezatu.

„Arăţi tuturor că îţi permiţi"

Sergiu Dima, un tânăr de 28 de ani din Capitală, este total de acord cu rezultatele studiului realizat de Intel. „Ştiu că un telefon mobil scump şi performant le atrage atenţia celorlalţi", spune el. Tânărul, absolvent al unei facultăţi cu profil economic, are o afacere în comerţ, adică trei magazine la scara unor blocuri. Iar cum meseria sa de manager o cere, telefonul pe care-l foloseşte este tot unul de şef. „Cum aş putea să spun oamenilor că am afacerea mea şi să apar cu un telefon de 100 de lei", spune Sergiu. Nu are un telefon de lux, ci un smart­phone apărut recent pe piaţă, al cărui preţ ajunge la 2.000 de lei. „Am încercat să ţin mereu pasul cu noile telefoane apărute pe piaţă. Pe acesta l-am cumpărat chiar în urmă cu o săptămână", spune el. Cu toate că are un telefon inteligent, nu este un pasionat al tehnologiei.

„Trebuie să poţi suna, că de aceea e telefon mobil. Celelalte aplicaţii le învăţ eu cu timpul", mai spune tânărul. Cel mai mult îi place când se întâlneşte cu prietenii şi toţi îi cer telefonul să „umble prin el". „E bine să ai un telefon scump, aşa arăţi tuturor că îţi permiţi şi dacă vreun prieten şi-ar lua unul mai bun decât al meu, l-aş schimba imediat." Pentru Sergiu, alţi indicatori ai teancului din portofel sunt maşina şi hainele. Conduce un bolid de peste 40.000 de euro, pe care l-a adus la jumătate de preţ din Germania, iar haine îşi ia doar de marcă. „În România e bine să arăţi cine eşti, să nu te ia toată lumea de fraier", mai spune el. 

Dependenţi de telefon

Legătura emoţională cu telefonul mobil  este atât de puternică încât 33% din români sunt dispuşi să renunţe la ciocolată sau la dulciuri, decât să trăiască o săptămână fără gadgetul lor. 23% ar renunţa la cafea, iar 19%, la zile de concediu. Mai mult, 21% ar renunţa chiar la partener decât să experimenteze o săptămână fără terminalul lor mobil.

Cei mai mulţi îşi verifică telefonul mobil chiar înainte de a se da jos din pat sau la micul-dejun. Potrivit rezultatelor studiului Intel, dintre toate ţările participante la cercetare, românii sunt sunt cei mai grăbiţi să îşi verifice dispozitivul mobil la primele ore ale zilei. Astfel, aproape 80% din români îşi verifică dispozitivul mobil în fiecare dimineaţă înainte de a pleca spre serviciu. 45% din aceştia interacţionează prima dată pe zi cu tehnologia înainte de a se da jos din pat, iar 26% utilizează echipamentul mobil în timp ce servesc micul dejun. 5% din români declară că îşi folosesc mobilul în drum spre serviciu, în mijloacele de transport în comun.

"Am folosit mulţi ani Vertu. M-am înţeles foarte bine cu acest tip de telefon şi l-am considerat o bijuterie, mai mult decât un dispozitiv de pe care suni şi la care răspunzi.''
Cătălin Botezatu designer

"Casa nu şi-a pierdut din însemnătate în privinţa statutului social, însă este mai greu de ajuns la ea. La noi sunt foarte multe persoane care au câştigat bine în ultima vreme, iar ostentaţia este cea mai importantă cale de a arăta asta.''
Alfred Bulai sociolog

Telefoane de lux

Vertu este fără îndoială brandul de lux cu cea mai mare cotă de piaţă la noi, având şi cea mai mare acoperire retail, spune Oliver Petcu, Managing Director al firmei de consultanţă pe piaţa luxului CPP Luxury Industry Management Consultants Ltd. Odată cu explozia achiziţiilor de smartphone, vânzările de telefoane mobile de lux au scăzut cu 30% la nivel european. Alte branduri de lux vândute în România sunt Tag Heuer şi Christian Dior. Mai bine de jumătate dintre deţinătorii români de mobile de lux le-au achiziţionat din străinătate.

Fără maniere în folosirea gadgeturilor personale

Pe cât suntem de ataşaţi de dispozitivele noastre mobile, pe atât suntem de puţin manieraţi în folosirea lor, mai arată studiul Intel realizat în 16 state. În România au fost intervievaţi online 500 de respondenţi, majoritatea cu joburi de birou. Cei mai mulţi dintre ei consideră că folosesc corect mobilul, dar că majoritatea celor din jur nu fac acest lucru.

40% din românii intervievaţi consideră că sunt extrem de manieraţi în ceea ce priveşte folosirea dispozitivului lor mobil, iar 59%, că îşi folosesc gadgeturile în mod corect. Doar 1% admit că sunt lipsiţi de „maniere mobile". Întrebaţi „Cum aţi califica în general «manierele mobile» ale populaţiei din ţara dumeavoastră?", ei au răspuns astfel: 8%- extrem de bune, 57% - bune, corecte, 35% - greşite. Datele ne situează astfel în topul celor mai puţin manieraţi utilizatori din cele 16 state.

Deranjaţi de conversaţiile altora

La capitolul ce ne enervează cel mai mult, pe primul loc se află momentele în care asistăm la conversaţiile telefonice ale altora în mijloacele de transport în comun sau în magazine (68%). Aproape la fel de deranjante sunt şi ringtonurile enervante sau prea puternice (61%), dar şi tastarea în timpul şofatului (60%). La nivel personal, românii participanţi la studiul Intel admit în proporţie de 53% că au trimis mesaje sau au scris e-mailuri în compania altora, inclusiv în timpul întâlnirilor sau la masă. 52% au folosit dispozitivul lor conectat la internet în dormitor, iar 47% admit că au pierdut şirul conversaţiilor şi contactul cu mediul înconjurător pentru că au ales să trimită mesaje.

13% din respondenţi au declarat că au vorbit tare la telefon în toalete publice, iar 8% au vizionat conţinut inadecvat în timp ce se aflau într-un spaţiu public. În acest context, 53% din români sunt de acord că este necesar un Cod al bunelor maniere de utilizare a tehnologiei mobile în spaţiile publice. „Studiul arată că într-adevăr, dispozitivele mobile sunt create pentru a fi parte a vieţii de zi cu zi. Trebuie doar să fim atenţi la propriile maniere în ceea ce priveşte utilizarea lor", a declarat Manuela Oprişan, PR Manager Intel pentru Europa Centrală şi de Est. 

53% din români recunosc  că au trimis mesaje sau au scris e-mailuri când se aflau în compania altora.

În goana după prestigiu

„În România, telefonul mobil este un indicator al prestigiului din momentul în care a apărut, de aici şi bancurile cu personale care îşi ţin celularele pe masa de la cârciumă", spune sociologul Alfred Bulai. Deşi costurile apelurilor şi către alte reţele au scăzut considerabil, sunt încă foarte multe persoane care au două sau trei telefoane mobile, datorită capitalului simbolic pe care îl are acest dispozitiv. În plus, acoperirea în ceea ce priveşte numărul de telefoane mobile este mai mare la noi decât în alte state, unele mult mai dezvoltate, mai spune Bulai.

„Românii au fost victime mai uşoare ale marketingului agresiv, iar un alt motiv ar fi faptul că nu avem indicatori ai statutului stabiliţi în cadrul societăţii din cauză că am trecut prin comunism", adaugă el. Dacă înainte de '89 maşina era considerată simbolul suprem al încadrării sociale, într-o societate nestratificată cum este cea românească de astăzi, oamenii caută tot felul de valori la care ajung uşor pentru a se impune în faţa celorlalţi.

Maşini luxoase şi accesorii scumpe

Astfel, românii investesc în maşini luxoase, foarte scumpe sau în laptopuri şi telefoane cu fel de fel de aplicaţii, din care folosesc poate 10%, mai spun specialiştii. „Casa nu şi-a pierdut din însemnătate în privinţa statutului social, însă este mai greu de ajuns la ea. Este mai accesibil să-ţi cumperi un telefon mobil", afirmă Bulai. Valorile adevărate ale statutului social, precum stilul de viaţă, comportamentul cultural, ţinuta, nu se pot regăsi într-o societate care nu a avut de unde să înveţe şi care a trecut printr-o dinamică rapidă, a îmbogăţirii peste noapte, conchide Bulai. Şi psihologul Cristiana Leviţchi crede că românii au tendinţa exagerată de a-şi arata valoare prin maşina din faţa blocului sau prin telefoanele de lux. „Este o formă de a se defini prin ce au, nu prin ce sunt. Adevăraţii miliardari, cei echilibraţi psihic şi emoţional, sunt discreţi şi nu-şi afişează ostentativ avuţia."

Părerea Expertului: „Simbolurile se rezumă la un surplus vizibil"

Vintilă Mihăilescu antropolog

Toate societăţile, din toate timpurile, au avut „simboluri de status", elemente de distincţie individuală, de familie şi/sau de comunitate. Toate acestea se rezumau, de cele mai multe ori, la un surplus vizibil, dar din acelaşi registru cu viaţa cotidiană: pene sau cochilii mai multe sau valoroase, mai multe vaci sau găini. În cazul nostru, distincţia se materializa în primul rând prin gospodarie: casa „de piatră" la boieri, de lemn şi chirpici, la ţărani. Iar între aceştia, gospodarii cu mai mult pământ, cu mai multe vaci, cu mai multe camere, cu o poarta mai mare, cu o „camera bună", mai impresionantă.

Societatea de consum a introdus elemente de distincţie mult mai diverse. În timpul socialismului, când se putea doar visa la societatea de consum din Occident, distincţia era marcată mai mult prin sugerarea consumului (ambalaje de săpun, ţigări, cafea). Odată cu deschiderea la economia de piaţă mondializată, românii s-au napustit şi ei pe semne de prestigiu şi pe consumul acestora. Din acest repertoriu devenit disponibil, casa (şi materialele de construcţie aferente) a rămas pe primul loc şi a generat puzderia de vile urbane şi „case faloase" rurale. Pentru tineri însă, pe primul loc a apărut mobilul, semn la îndemână atât de „branşare", cât şi de „statut". Studii comparative sugerează că, la noi, mobilul a păstrat însă o valoare comparativ mai mare de vizibilitate, de prestigiu, peste utilitatea sa socială directă şi din ce în ce mai reală: mai multe telefoane mobile sau expunerea lor la vedere pe mesele din cluburi şi baruri.

Cu valorile pe masă

„Sunt oameni care-şi trântesc pe masă telefoanele mobile, cheile de la maşină sau portofelul pentru a-şi expune puterea", spune psihologul Cristiana Leviţchi. În general, este vorba de bărbaţi, care fac acest gest pentru a-şi arăta puterea şi implicit masculinitatea. „Ar putea fi vorba şi de un complex de inferioritate a poporului, care încearcă să ascundă acest lucru arătându-şi superioritatea. Mulţi se simt prost că sunt români, iar din acest complex s-a născut o adevărată atitudine de a arăta cine suntem", conchide ea. Atitudinea noastră de a ne arăta averea va continua, cred sociologii. „Este o alergătură după orice fel de indicator de prestigiu. La noi sunt foarte multe persoane care au câştigat bine în ultima vreme, iar ostentaţia este cea mai importantă cale de a arăta asta", explică sociologul.