VIDEO Marile descoperiri ştiinţifice ale anului
0Acceleratorul de particule, tratamentele cu celule stem şi ingineria genetică sunt câteva dintre „vedetele“ anului în 2010. Cotidianul britanic „The Telegraph“ a realizat o selecţie a celor mai importante realizări ştiinţifice ale anului care se apropie de final.
Fizică. Vedeta incontestabilă a anului este Large Hadron Collider (LHC), cel mai puternic accelerator de particule construit vreodată. Luna trecută a reuşit un „mini-Big Bang" prin coliziunea ionilor de plumb, la 99,99% din viteza luminii, atingând o temperatură de 10 trilioane de grade Celsius, egală cu cea din prima microsecundă după naşterea Universului.
Rezultatele au sugerat că, la începuturi, Universul s-a comportat asemeni unui lichid foarte fierbinte. Din februarie, cercetătorii speră ca experimentul să le ofere informaţii noi, în special despre bosonul Higgs, misterioasa particulă care ar „da" masă materiei.
Sănătate. Celulele stem embrionare, considerate noua revelaţie în medicină, au început să fie folosite în tratamente. Un vaccin împotriva leucemiei a fost testat în premieră pe oameni, în luna ianuarie, la Londra.
În februarie, geneticienii de la Universitatea John Hopkins din Baltimore, SUA, au anunţat că au testat tratamente pentru cancer „personalizate" în funcţie de amprenta genetică a fiecărui pacient. Cercetătorii spuneau atunci că descoperirea reprezintă încă un pas spre transformarea cancerului într-o „boală cronică ce poate fi ţinută sub control".
Viaţă extraterestră. În septembrie, un astronom s-a declarat convins că există viaţă pe planeta Gliese 581g. În această lună au existat zvonuri pe internet că a fost descoperită o formă de viaţă extraterestră pe Pământ. Niciuna dintre teorii nu a putut fi însă demonstrată. Despre planeta Gliese 581g nu ştim încă sigur dacă există, iar noua formă de viaţă descoperită pe Pământ era, de fapt, o bacterie care poate metaboliza arsenicul.
Biologie. Controversatul biolog Craig Venter a anunţat crearea unei forme de viaţă artificială în laboratorul său, folosind genomul unei bacterii autoreproductive. Şi fanii „Jurassic Park" au primit veşti bune în acest an: o grădină zoologică din San Diego a clonat animale moarte. Ceea ce nu înseamnă că dinozaurii vor umbla din nou pe Pământ, ci că ingineria genetică şi formele de viaţă artificială vor deveni obişnuite.
Mediu. Anul acesta, descoperirile despre mediu au adus, în general, veşti proaste. Un studiu publicat de britanici a arătat că una din cinci specii de vertebrate este în pericol de dispariţie, în timp ce ONU a atras atenţia că pierdem specii într-un ritm mai alert ca niciodată de la dispariţia dinozaurilor până în prezent. Planeta a continuat să se încălzească, 2000-2009 fiind cel mai fierbinte deceniu.
Spaţiu. Ne aflăm în plină „epocă de aur" a explorării spaţiale. Japonezii au lansat, în mai, prima sondă spaţială cu pânze, Ikaros, propulsată de vântul solar, tehnologie care ar trebui să le permită succesorilor lui Ikaros să călătorească mai rapid decât navetele spaţiale convenţionale.
Naveta spaţială Voyager 1, lansată în 1977, a devenit primul obiect construit de om care a ajuns la marginea sistemului solar. Iar pentru finalul lui 2011, NASA are în plan o misiune pe Marte al cărei scop va fi să afle dacă există sau a existat viaţă pe planeta roşie.
Se încarcă comentariile...
