Marea ură naţională

Românii sunt printre cei mai pesimişti europeni şi stau foarte prost la capitolul încredere în conaţionali. Unitatea lor s-a manifestat rar de-a lungul timpului, unul dintre momente fiind 1 decembrie 1918. Peste români s-a aşternut un văl de pesimism şi de neîncredere în cei de alături, iar şansele ca situaţia să se schimbe sunt mici.

1 Decembrie, o zi ca oricare alta în Spania

Evenimentele organizate de Ziua Naţională a României încearcă să zugrăvească un tablou în care românii par uniţi. Şi veseli. Sau măcar optimişti. Pulsul străzii nu se potriveşte însă cu acest peisaj. „N-am niciun motiv de veselie.

Mă uit în portofel

şi-mi piere cheful", spune Alice I., în vârstă de 56 de ani. Grijile financiare au copleşit-o în ultima perioadă. Aceeaşi senzaţie o are şi Claudiu P., un tânăr de 33 de ani.

„Mă aştept la ce-i mai rău", spune el. Nu se referă doar la aspectul financiar. Îl încearcă şi un sentiment de dezamăgire referitor la compatrioţii lui. „Nu suntem uniţi. Fiecare îşi vede de interesul lui. Nu-i pasă de celălalt. Parcă trăim după legea pădurii", adaugă tânărul.

Vedem viitorul în negru

Lipsa de coeziune şi de idealuri comune transpar şi din ultimele cercetări realizate la nivel internaţional. În plus, românii îşi evaluează perspectivele în funcţie de banii din buzunar, ceea ce, în contextul crizei financiare actuale, îi aruncă într-o mare de pesimism.

Românii se află în topul celor mai pesimişti europeni când vine vorba de perspectivele lor financiare. Un sondaj făcut de compania de cercetare GfK arată că 63% din români (mai mulţi cu 33% faţă de anul trecut) consideră că situaţia lor financiară s-a înrăutăţit în comparaţie cu luna octombrie a anului 2008.

Dacă în urmă cu un an, aproximativ o treime dintre ei spuneau despre situaţia lor financiară că arată mai bine în comparaţie cu anul anterior, doar 9% mai afirmau acest lucru în luna octombrie a acestui an.

În ceea ce priveşte perspectivele financiare pentru următorul an, doar 15% din români se declară optimişti. „Proporţia este semnificativ mai mică dacă o comparăm cu cea de acum 12 luni, când se situa la 29%", menţionează reprezentanţii GfK.

Peste 82% din români cred că în următorul an şomajul va creşte, comparativ cu octombrie 2008, când doar 34% aveau această temere. Destul de îngrijoraţi se arată şi bulgarii - 74%, dar şi cehii - 70% sau polonezii - 60%.

Ţara şpăgilor şi a datoriilor

„Neajunsul de a te fi născut în România" este analizat şi de istorici, din explicaţiile lor nelipsind cuvinte cu care s-au obişnuit şi cei mai tineri dintre români. „Copil fiind, citeşti pe chipul părinţilor tăi neputinţa de a trăi normal, aşa cum şi-ar fi dorit, dincolo de rutină, lehamite, sărăcie şi facturi. Copiii tăi vor citi aceleaşi riduri ale neputinţei pe chipul tău de adult frustrat. Îţi aminteşti de lucruri interzise în copilăria ta şi care nu au dispărut ca stare de spirit. Pretutindeni eşti nevoit să-ţi preţăluieşti destinul, să dai ofranda obligatorie numită şpagă", explică istoricul Adrian Majuru.

Românii de azi muncesc doar pentru a plăti facturi, credite bancare şi acelea adesea restante, la fel ca strămoşii lor despre care se spunea că trăiesc ca să muncească, ca să plătească, să sufere şi să tacă, mai crede istoricul. „Neajunsul de a te fi născut în România e o problemă de viaţă şi de moarte pentru toţi oamenii simpli şi oneşti plătitori de taxe şi de şpagă. Este moartea cu anticipare", spune Majuru.

Fără paradă militară la Alba Iulia

În toată ţara, Ziua Naţională este prilej de defilări, hore, spectacole de muzică populară şi iahnie de fasole gratis.

- Criza taie de pe listă parada militară de 1 Decembrie de la Alba Iulia. Turiştii care vor veni azi la Alba Iulia vor admira doar o paradă de costume populare.
- Pe Bulevardul Eroilor din Cluj-Napoca va fi jucată o scenetă istorică ce va recrea atmosfera din preajma datei 1 Decembrie 1918. Seara se va încheia cu un concert Direcţia 5 şi cu focuri de artificii.
- Timişorenii participă astăzi la paradele militare
din Parcul Central.
- La Craiova, Ziua Naţională va începe cu o slujbă religioasă, va continua cu defilarea Gărzii de Onoare şi cu un miting aviatic, iar de la ora 12.00, în faţa Primăriei se va dansa pe ritmuri populare.

Doar doi din zece români au încredere în ceilalţi

Doar doi din zece români cred că oamenii din jurul lor pot fi de încredere (19% din întreaga populaţie), o mică parte dintre ei simt că prietenii sunt importanţi şi foarte puţini spun că, atunci când au probleme, se pot baza pe apropiaţi sau pe rude. Aşa sunt consemnate legăturile dintre români în Legatum Prosperity Index 2009.

La realizarea Indicelui prosperităţii pe anul în curs, institutul independent Legatum a luat în calcul şi variabila capital social („Social Capital"). Dacă indicele compozit, dat de felul în care funcţionează economia, sistemul sanitar, instituţiile guvernamentale etc., ne plasează pe locul 48 în lume, la capital social situaţia este „albastră", România ocupând locul 102 după acest criteriu.

Indicele Prosperităţii al Institutului Legatum reprezintă la nivel global singura evaluare exhaustivă a fericirii şi a bunăstării materiale; spre deosebire de alte studii ce clasifică statele potrivit nivelului real al sănătăţii, al mulţumirii de sine sau al nivelului de dezvoltare, acest indice generează clasamente bazate chiar pe fundamentele prosperităţii - acei factori ce impulsionează creşterea economică şi aduc fericirea pe termen lung.

Dezbină şi stăpâneşte

„Lipsa de încredere aparţine unei realităţi impuse, atent monitorizate având ca finalitate sloganul «dezbină şi stăpâneşte». Lipsa de solidaritate este cauzată de ceea ce eu numesc politica haosului dirijat. Acesta apare când o naţiune este administrată în mod deliberat prost, fluctuant, oscilant, cu reveniri asupra unor decizii definite în aparenţă şi apoi anulate. Este o poveste foarte veche în istoria noastră, temeinic fundamentată după 1948", explică istoricul Adrian Majuru lipsa coeziunii sociale.

Uniţi în prea puţine momente ale istoriei

De la felul în care românii au fost conduşi şi învăţaţi să trăiască unul lângă celălalt, pleacă şi lipsa de coeziune socială dintre indivizi, lipsa de încredere în vecinătatea apropiată şi un soi de „solidaritate" discontinuă, fie ea sindicală, civică sau politică, explică istoricii.

„În istoria noastră, foarte rare au fost exploziile de solidaritate naţională, coeziune socială şi încredere anticipată în celălalt: obţinerea independenţei la 1878, Marea Unire din decembrie 1918 şi revolta din decembrie 1989. Spre deosebire de primele două care au fost proiecţii ale decidenţilor cu zeci de ani înainte, cea din urmă a fost de fapt o implozie dureroasă şi nefinalizată. Şi tocmai această nefinalizare însumează relaţionările enunţate deja, care au eşuat sistematic sub haosul dirijat partinic", spune istoricul Adrian Majuru.

Istoricul mai crede că, în România, la naştere, „copiii ar trebui să primească şi un certificat de deces, căci moartea sălăşluieşte alături şi sub alte chipuri: lehamite, anxietate, angoasă, frustrare, ratare, senilitate, mizerie, sărăcie".