Mania sacoşelor burduşite, ultima boală a românilor

Românii cumpără în exces orice, indiferent de preţ, pentru a compensa sentimentul de inferioritate şi fără a se gândi că devin astfel sclavii comercianţilor. Cumpărăturile te fac să te simţi bine, dar îţi golesc portofelul. După ce a făcut 15 milioane de vic­time în America, boala cumpă­răturilor – onio­ma­nia – loveşte România.

Faţă-n faţă cu rafturile şi cu vitrinele magazinelor, tot mai mulţi români cedează ispitei de a cumpăra lucruri de care nu au întotdeauna nevoie.

Efectele oniomaniei se văd cel mai bine la sfârşit de săptămână, când casele hipermarketurilor sunt asaltate de cărucioare doldora. Apropierea sărbătorilor de iarnă aglomerează zilnic mallurile şi marile magazine, în contextul în care la nivel global jumătate din consumatori s-au arătat dispuşi să reducă din cheltuieli, potrivit unui studiu realizat de Nielsen.

Contrar curentului, jumătate din români vor cheltui mai mult pe cadouri decât anul trecut, potrivit unui studiu Delloite. În timp ce americanii şi europenii se orientează spre mărci mai ieftine, românii nu-şi schimbă stilul de viaţă şi nici nivelul de consum, a apreciat Emanuel Sanda, managerul pe România al companiei de cercetare de piaţă Nielsen.

Furia cumpărăturilor

Cumpărăm pentru a ne satis­face nişte nevoi de bază: aceea de a aparţine de un grup de prieteni sau de colectivul de la muncă, din nevoia de siguranţă şi pentru a ne simţi semnificativi, explică psihologul Anda Păcuraru motivele pentru care shoppingul este una dintre plăcerile la care românii nu sunt dispuşi să renunţe.

Inconştienţi sau victime? Sociologul Mircea Kivu crede că una dintre cauzele acestei furii a cumpărăturilor este experienţa pe care au avut-o românii cu fondurile de investiţii sau cu economiile din bănci. El crede că „în acest sens a contribuit şi perioada mare, inflaţionistă, cu care ne-am obişnuit, când moneda se deprecia, iar să economiseşti nu era tocmai un lucru isteţ.

Apoi, dacă în anii `90 era o problemă să-ţi cumperi un frigider, acum , în sfârşit, mai toată lumea şi-l permite”, a conchis sociologul. Pornirea de a cumpăra lucruri de care nu avem nevoie sau pe care le uităm apoi printr-un dulap poate ascunde o depresie sau anumite nemulţumiri, atenţionează psihoterapeutul Ştefania D. Niţă.

Ea adaugă că „adesea, cei care trec printr-un divorţ, pierd o persoană apropiată, se mută în alt oraş, schimbă mediul de lucru sau cercul de prieteni îşi pot găsi alinare prin micile lucruri pe care şi le cumpără”, explică Niţă. Românii sunt „sclavii” perfecţi ai comercianţilor pentru că „au tendinţa de a se lega de obiecte”, povesteşte psihologul Anda Păcuraru. Ceea ce caută ei, de fapt, este confortul psihologic şi iluzia că „golul” resimţit este „umplut” prin prezenţa obiectelor achiziţionate sau prin admiraţia stârnită în jurul lor.

Nu cunoaştem preţul corect

„Românii nu sunt deranjaţi de eventualele măriri de preţuri, ci de lipsa creşterilor salariale”, susţine psihologul Anda Păcuraru. Ea crede că la nivel naţional se naşte un fenomen periculos pentru că, pe de-o parte, românii nu sunt atenţi la preţ şi umflă buzunarele speculanţilor, iar de cealaltă parte, pun presiune asupra angajatorilor pentru a li se mări salariile cât mai des şi cât mai consistent.

Sociologul Mircea Kivu observă ca „lipsa unei culturi economice ne îndeamnă de multe ori să plătim un anumit produs mai scump decât dacă l-am fi cumpărat din vestul Europei. Pe de altă parte, românul face acest lucru şi din dorinţa de a epata, pentru că, spre deosebire de europeni - care caută mărcile mai ieftine - românul este atras mai degrabă de brandurile premium, arată studiul Delloite.

Şi fără relaţie, şi cu portofelul gol

Potrivit psihologilor, mania cumpărăturilor nu produce numai efecte dezastruoase la nivelul bugetului personal, ci stă şi la baza certurilor în cuplu. Şi aceasta pentru că cel mai adesea partenerii vor să facă „totul împreună”, explică Ştefania D. Niţă.

De regulă, femeile sunt cele care alocă un timp special cumpărăturilor, în weekend, în timp ce bărbaţii care le însoţesc găsesc o plăcere redusă în a se lansa în această activitate. Adesea, acesta este „un simptom al relaţiei de cuplu care trădează nepotrivire sau organizarea nu tocmai inteligentă a timpului petrecut împreună”, susţine psihoterapeutul.

Lista, un moft

Din cauză că nu ne deranjăm să facem o listă de acasă, sfârşim prin a cumpăra în fiecare săptămână mâncare, băutură şi alte lucruri care ne-ar ajunge şi o lună de zile. 

„Arunc jumătate ”

„Merg la cumpărături o dată la săptămână şi iau cât pentru o lună. Mă atrag promoţiile, chiar dacă ­nu-mi trebuie neapărat lucrurile respective. Am observat că exact atunci când nu mai am foarte mulţi bani am tendinţa să cheltui tot”, mărturiseşte Andra Chiţu, de 21 de ani.

35

de milioane de euro a fost suma pe care românii au cheltuit-o în 2007, online, prin plata cu cardul, folosind sistemul 3D Secure, arată un studiu cerut de Autoritatea Naţională pentru Comunicaţii.

100.000

de bucureşteni se îmbulzesc în fiecare weekend doar în patru malluri din Capitală.

57%

din români au o percepţie bună asupra finanţelor pentru următoarele 12 luni, relevă un studiu al companiei de cercetări de piaţă, Nielsen.

73%

Din români preferă să plătească mai mult pe un anumit produs dacă acesta prezintă avan-taje în ceea ce priveşte metoda
de fabricare şi ţara în care a fost produs obiectul, indicăDelloite.

Magazinele online, ispita cumpărăturilor făcute de acasă

Tot mai mulţi români folosesc internetul pentru a alege cadourile de sărbători, relevă un studiu Delloite. În topul cumpărăturilor făcute în mediul electronic sunt cărţile, 39%, urmate de bijuterii şi ceasuri, cu 24% şi de MP3 Playere sau iPod-uri, cu 21%, arată acelaşi studiu.

Explozia magazinelor online din ultimii ani indică o aplecare din ce în ce mai mare a românilor către căutarea şi informarea asupra produselor înainte de a achiziţiona. Potrivit www.trafic.ro, la ora actuală, în mediul virtual românesc sunt prezente peste 2.200 de magazine, faţă de numai trei câte existau în 2000.

Evoluţia pe care au cunoscut-o aceste magazine în special în ultimul an determină Autoritatea Naţională de Comunicaţii să estimeze că, la sfârşitul acestui an, totalul cumpărăturilor online se va ridica la circa 60 de milioane de euro. Aceştia se bazează pe faptul că numai în primul semestru al acestui an românii au realizat peste 220.000 de tranzacţii cu ajutorul cardurilor în lei, unde valoarea medie a produsului achiziţionat a fost de aproximativ 160 de lei.

Alte 75.500 de tranzacţii au fost făcute în aceeaşi perioadă cu carduri în euro, unde valoarea medie a fost de 208 euro. Un segment mai mic al pieţei au ocupat tranzacţiile cu carduri în dolari, care s-au ridicat la puţin peste 3.000, şi unde preţul mediu al produsului plătit a fost de circa 250 de dolari.