Mâncatul „sănătos“ poate fi periculos

Bombardaţi de informaţii privind alimentaţia corectă, tot mai mulţi oameni acordă o atenţie sporită hranei, unii mergând până la extrem. Fără să-şi dea seama, persoanele care optează pentru o alimentaţie sănătoasă riscă să alunece pe o pantă periculoasă.

Ne dorim să trăim sănătos. Am vrea să mâncăm, pe cât posibil, numai legume şi fructe care să nu fie tratate cu pesticide, căutăm carne şi produse lactate de la ţărani. Ne ferim şi de grăsimi. În hipermarketuri, luăm tot mai des de pe raft iaurturi cu 0,1% grăsime şi suntem tot mai atenţi la etichetele alimentelor pe care le cumpărăm.

O atitudine lăudabilă, spun medicii specialişti în boli de nutriţie, atât timp cât nu este dusă la extrem. Pentru că dorinţa de a duce un trai sănătos se poate transforma într-o obsesie. Psihologii spun că este vorba despre o tulburare numită ortorexie nervoasă.

Goana după alimente sănătoase

Andreea are 28 de ani, locuieşte în Bucureşti şi spune că este sătulă de poluare şi de legumele fără pic de gust care invadează magazinele. „Prefer să merg la piaţă să cumpăr roşii şi castraveţi de la ţărani.

Dar şi la tarabe trebuie să fii atent. Pentru că nu toate sunt bune. Cele care arată frumos nu sunt întotdeauna cele mai sănătoase“, spune tânăra. Nu consideră că este obsedată de traiul sănătos, deşi mărturiseşte că nu prea consumă grăsimi şi a renunţat de multă vreme la uleiul de floarea-soarelui, înlocuindu-l cu cel de măsline.

Liliana are 55 de ani şi nu suportă produsele semipreparate. Nu-i plac nici măcar iaurturile, despre care spune că sunt pline de coloranţi. Încearcă să gătească în fiecare zi pentru că mâncarea este mai bună proaspătă. Până şi pâinea o face în casă. Şi-a cumpărat o maşină specială în care pune ea ingredientele.

„M-am săturat de pâinea din comerţ. Ori nu e suficient de coaptă, ori are un gust ciudat”, afirmă femeia. Când şi-a cumpărat maşina de făcut pâine, şi-a luat şi un aparat de gătit la abur. „Asta a fost o investiţie bună. Mâncăm şi noi mai puţin gras“, adaugă ea.

Modă importată din vest

Problemele reale, spun psihologii, apar când oamenii transformă mâncatul sănătos într-o obsesie. „Ortorexia sau boala dietei sănătoase nu este recunoscută oficial ca tulburare de alimentaţie, aşa cum sunt anorexia şi bulimia“, a explicat pentru „Adevărul“ psihologul Elisabeta Ilie.

Alţi specialişti încadrează ortorexia „în sfera tulburărilor obsesiv-compulsive“, precizează psihologul Lena Rusti. Potrivit acesteia, „ortorexia este mult mai întâlnită în societăţile vestice, unde presiunea media a culturii unei alimentaţii sănătoase este mult mai mare“.

În momentul de faţă, în toată lumea se derulează campanii care încurajează alimentaţia sănătoasă. Probleme pot apărea în momentul în care mesajele sunt interpretate greşit, spun psihologii.

„Având în vedere că suntem bombardaţi cu informaţii referitoare la diverse boli, gen boala vacii nebune, gripa aviară etc., la E-urile cancerigene din diverse alimente, este normal să fim mai atenţi la ce cosumăm“, spune Elisabeta Ilie. Intervin apoi informaţiile legate de organismele modificate genetic şi potenţialele lor consecinţe nefaste asupra organismului. Există însă şi alte cauze.

„Pe lângă factorii de mediu, în cazul acestor persoane contribuie şi variabile care ţin de structura personalităţii lor, de vulnerabilitatea lor organică“, explică Lena Rusti. O persoană trece graniţa dintre preocuparea firească pentru un trai sănătos şi ortorexie în momentul în care alimentaţia devine singura ei preocupare.

O obsesie care te poate ucide

Nesănătoasa obsesie pentru traiul sănătos a fost analizată pentru prima dată de medicul american Steven Bratman. Acesta a introdus termenul de ortorexie nervoasă în 1997. Bratman a descris modul în care opţiunea pentru un stil de viaţă sănătos se transformă într-un comportament nociv. În mod ironic, acesta poate conduce la malnutriţie şi chiar la deces.

Legumele din piaţă le inspiră mai multă încredere românilor

Dacă un anorexic vrea să piardă cât mai mult în greutate, precizează medicul, un ortorexic vrea să se simtă „pur, natural şi sănătos“.

O viaţă lipsită de farmec

O persoană care a căzut pradă viciului alimentaţiei sănătoase face întotdeauna planuri din timp privind alimentele pe care le va consuma. Psihologii spun că ajunge să evite restaurantele, întâlnirile sau interacţiunile cu oamenii în general pentru a evita problemele legate de alimentaţie. „În timp, întregul univers al persoanei este afectat, pe toate planurile: personal, social şi profesional.

Totodată, o astfel de persoană găseşte cu greu un alt subiect de discuţie în afară de cel legat de mâncare“, afirmă Rusti. Nu în ultimul rând, cei care sunt obsedaţi de o dietă sănătoasă pot manifesta un sentiment de superioritate faţă de ceilalţi. „Se consideră puri“, adaugă Lena Rusti.

Medicii spun că există persoane prinse în capcana ortorexiei care refuză să mai meargă în excursii sau în concedii pentru că nu ştiu ce le rezervă respectiva destinaţie din punct de vedere culinar. Consideră că o ieşire de o zi în afara oraşului le dă peste cap orarul de masă.

Riscuri la nivelul organismului

Cei care renunţă definitiv la grăsimi, pâine, dulciuri sau carne se pot confrunta cu probleme de sănătate, atrag atenţia nutriţioniştii. „Alimentaţia trebuie să fie echilibrată. În caz contrar, pot apărea deficite de vitamine care influenţează starea organismului“, spun aceştia.

Psihologul Elisabeta Ilie spune că mai grav este că excluderea unor alimente din dietă se face pe criterii arbitrare. „Este normal ca un diabetic să nu mănânce zahăr, dar nu este normal ca o persoană să renunţe la produsele lactate fără o recomandare medicală în acest sens“, subliniază aceasta. Există cazuri de persoane care ajung să se înfometeze. Se încăpăţânează să consume numai anumite categorii de produse, în cantitate redusă. 

Semnale de alarmă pentru familie

Persoanele care suferă de ortorexie ajung să-i arate cu degetul pe cei din jurul lor care nu le împărtăşesc obsesia pentru dietă. Este unul dintre semnalele că au o fixaţie care le afectează viaţa.

De asemenea, refuzul de a mânca un aliment sau consumul exagerat de un anume gen produse ar trebui să le ridice un semn de întrebare celor din anturaj.

Alimentaţia este strâns legată de funcţia emoţională, astfel că ortorexia se manifestă şi prin stările frecvente de indispoziţie şi de anxietate.

Psihologii avertizează că oamenii care sunt prizonierii acestui viciu nu conştientizează ce li se întâmplă. Pe cale de consecinţă, nu vor apela niciodată din proprie iniţiativă la ajutorul unui specialist. Comportamentul lor se înscrie în tiparul întâlnit în cazurile de anorexie şi bulimie.

În căutarea unui echilibru

Singura lor şansă reală de a reveni la o viaţă care să se înscrie în limite normale este dată de intervenţia persoanelor apropiate. De obicei, doar cei din familie reuşesc să-i convingă să meargă la psiholog, la psihiatru sau la nutriţionist. Şi atunci cu greu.

„Ajutorul de specialitate poate să implice pe lângă psihoterapie şi un tratament medicamentos”, explică psihologul Lena Rusti.

„Prin tratament trebuie găsită o cale spre un echilibru între alimentarea sănătoasă şi regăsirea calităţii vieţii şi a puterii persoanei de a funcţiona normal din punct de vedere social şi profesional”, adaugă aceasta. 

Stil de viaţă

Nutriţioniştii, antrenorii de fitness şi psihologii spun că există patru elemente care asigură o viaţă sănătoasă. Este vorba despre o dietă echilibrată, despre activitatea fizică, respectarea orelor de somn şi despre relaxare. „Hrana are menirea de a asigura nutrienţii necesari, dar trebuie să fie şi o plăcere“, a declarat, pentru „USA Today“, Katherine Beals, care predă cursuri de alimentaţie la Ball State University din Muncie, Indiana. De aceea, cei care mănâncă o felie de pizza nu au de ce să se simtă vinovaţi.