Mallurile sunt atracţia orăşenilor

În fiecare lună, zeci de mii de vizitatori trec pragul mallurilor din marile oraşe, şi nu neapărat pentru a-şi face cumpărăturile, ci pentru a fi în rând cu lumea. Mallurile continuă să fie luate cu asalt de cei pasionaţi de cumpărături, dar şi de cei aflaţi în căutarea unui mod de a-şi petrece timpul liber.

Claudia S., în vârstă de 41 de ani, spune că mersul la mall este pasiunea ei. Locuieşte însă în Craiova, oraş în care, spre disperarea ei, nu există malluri, „temple ale pasionaţilor de shopping". Aşa că, în fiecare lună, îşi dedică un weekend mersului la mall, la Bucureşti. De ce? „În mall găseşti toate firmele, toate magazinele cu mărfuri de calitate. Nu trebuie să umbli prin tot oraşul", spune Claudia. „Şi după ce te plimbi câteva ore bune prin magazine, ai unde să stai, să bei o cafea, să mănânci ceva, ca să poţi s-o iei de la capăt."

Femeia, care spune că-şi poate petrece şi 12 ore prin mall fără să obosească, recunoaşte însă că nu întotdeauna are bani să-şi cumpere tot ce ar vrea. Dar asta nu înseamnă că renunţă la plimbările prin centrele comerciale din Capitală. „Trebuie să merg ca să mă «informez». Aşa văd şi eu ce se poartă, care e trendul... Mai vezi lumea, mai înţelegi ce se întâmplă în jurul tău. Altfel, eşti rupt de realitate." Claudia spune că, din cauza mall-urilor, îşi „urăşte" toate prietenele din Bucureşti. „Ele pot merge în fiecare weekend la mall. Faci curăţenie, găteşti, dormi şi apoi ce faci? Mergi la mall. Logic! Eu n-am norocul lor. Trebuie să fac eforturi să ajung, iar ele nici nu apreciază ce au", povesteşte Claudia.

„Peisaj exotic"

Irina I. (41 de ani), prietena sa din Bucureşti, simte pe pielea ei pasiunea Claudiei pentru malluri. Când îi e lumea mai dragă, Claudia o sună să-i dea câte un ordin: să meargă la un anumit magazin din mall şi să-i cumpere ceva. Irina nu e o împătimită a acestor centre comerciale. Uneori, „peisajul din mall i se pare exotic". „De obicei, eu merg la mall să fac comisioane pentru Claudia sau să mă întâlnesc cu o prietenă şi să vedem ce «personaje» se mai plimbă pe-acolo... E plin de piţi... E un spectacol", spune Irina. Femeia călătoreşte des în Statele Unite şi nu înţelege de ce „în România toată lumea vine la mall ca la Mecca". „În State nu dă nimeni doi bani pe malluri. Sunt banale. Acolo, magazinele mari sunt pe anumite străzi", mai spune femeia.

Loc de pierdut timpul

Mallurile funcţionează ca un magnet şi în cazul bănăţenilor. Centrul Timişoarei de altădată s-a mutat pe strada Aristide Demetriade odată cu deschiderea celui mai mare mall din vestul ţării.
Capitala Banatului a devenit automat un magnet pentru locuitorii din regiune, dar şi pentru vecinii de dincolo de graniţă. Aşa s-a ajuns ca, lunar, mii de persoane să se plimbe prin magazinele de acolo, să ia masa la restaurantele şi la fast-foodurile de la ultimul etaj al centrului comercial, să-şi sărbătorească aniversările, să se coafeze, să-şi plătească taxele, să-şi lege destinele, să-şi distreze copiii, să piardă timpul sau să arunce milioane pe shopping într-o zi normală.

„Traficul mai mare se înregistrează în cea de-a doua parte a zilei", a precizat Consuela Doboş, purtătorul de cuvânt al mallului din Timişoara. Andrei Logoja (26 de ani) îşi face timp aproape zilnic să bea un cappuccino la una dintre cafenelele existente în mall. „Vin şi pentru cumpărături, îmi plătesc telefonul, mănânc. Stau cel mult două ore", a spus tânărul, coordonator de marketing în cadrul unei firme timişorene. Ca el, mii de alţi tineri îşi fac drum prin mall zilnic.

Variante de shopping

Magia magazinelor uriaşe, a ofertelor promoţionale, a unui spaţiu în care orice activitate este posibilă, i-a cucerit în special pe tineri, care găsesc mereu timp pentru câteva ore la mall. „65% din clienţi au vârste cuprinse între 18 şi 35 de ani", a specificat Consuela Doboş, purtătoarea de cuvânt a mallului din Timişoara.

Domnişoarele pasionate de shopping găsesc mereu variante rentabile pentru a-şi îmbogăţi garderoba, sau pur şi simplu vin pentru a se relaxa în compania prietenilor. „Îmi place că mereu găsesc lucruri interesante şi am de unde să aleg. Te poţi relaxa şi la o cafea, sau la un film. Lunar, cheltuiesc cam 300-400 de lei aici, pe diferite lucruri", a spus Roxana Toncea, studentă.

Pentru adolescenţi însă, nu magazinele de firmă sunt atractive, ci sala de jocuri sau cinematograful. „Prefer să merg în alte magazine pentru haine pentru că sunt destul de scumpe şi e o chestie de masă, toată lumea le poartă", a spus Andrei Burghelea (18 ani), elev. Împreună cu prietenii săi, Andrei pierde uneori ore bune în mall. „Noi venim mai mult în weekend. Pierdem timpul, ne uităm prin magazine, nu cumpărăm foarte multe haine pentru că sunt destul de scumpe. Mai mergem la filme şi mâncăm aici", a spus Anca Scânteie (15 ani), elevă. 

Simbolul societăţii de consum

Sociologii consideră că mallul reprezintă unul dintre cele mai importante simboluri ale societăţii de consum. Aceste centre comerciale stau mărturie, într-o bună măsură, şi globalizării, iar unii spun chiar că, în anumite zone ale lumii, „prezenţa la mall este mai mare decât la biserică".

În România, primul astfel de centru a fost inaugurat în 1999. Iar, la scurt timp, „excursiile" în malluri s-au transformat într-o modă. Unii mai mult se uită la vitrine, neavând bani să cumpere ce şi-ar dori, dar asta nu-i împiedică să revină, mai ales că aici au la dispoziţie diverse modalităţi de a-şi petrece timpul liber. Totodată, află ce a apărut pe piaţă.

Păreri „avizate"

Potrivit unui sondaj GfK România, publicat la începutul acestei luni, 34% din iubitorii de cumpărături caută în mod activ noutăţile în materie de produse. La noi în ţară, aproximativ jumătate dintre orăşenii cu vârste între 15 şi 49 de ani sunt „influenţatori", adică  persoane care au acces la multe grupuri sociale şi care au tendinţa de a face recomandări în legătură cu produse şi servicii. 21% sunt „influenţatori" în categoria produselor alimentare, 15% în cazul produselor şi serviciilor pentru sănătate şi 14% pentru categoria modei şi îngrijirii personale. Iar părerile lor sunt primite cu mai multă atenţie şi încredere decât comunicarea „oficială" a companiilor.

Cum în malluri poţi găsi numeroase firme celebre, mulţi au ajuns să asocieze aceste centre comerciale cu un stil de viaţă la care visează. „Pentru că este ceva relativ nou, mallul a fost asociat de mulţi români cu un statut social înalt", este de părere psihologul Elisabeta Ilie. Pentru alţii, afirmă specialistul în comportament uman, aceste centre comerciale înseamnă „locuri în care te simţi în siguranţă şi în care ai posibilităţi multiple de a-ţi petrece timpul". Psihologul Elisabeta Ilie crede că „moda mersului la mall se va menţine atât timp cât cei care le vizitează vor considera că au beneficii sau până când va apărea ceva care să le acopere consumatorilor şi mai multe nevoi".

Invenţie arăbească

Considerat de unii drept un simbol al societăţii de consum, centrul de cumpărături şi-ar avea originea în lumea arabă. Prima structură care aduce a ceea ce numim astăzi mall se află la Damasc, capitala Siriei, şi datează din secolul al VII-lea. Totuşi, prima clădire construită special pentru ca oamenii să poată face cumpărături foarte variate, fără să fie nevoiţi să străbată distanţe lungi, a fost inaugurată în 1785, în Sankt Petersburg, Rusia.

Peste 100 de magazine se găseau pe o suprafaţă de 53.000 de metri pătraţi. În Statele Unite ale Americii, mallurile au început să câştige teren abia la începutul secolului XX. În prezent, aspectul centrelor comerciale este extrem de variat în funcţie de regiunea geografică, de cultura şi de tradiţiile comerciale specifice zonei.

Malluri impresionante

Cel mai mare mall din lume se află în China, în Dongguan. Are o suprafaţă de 892.000 de metri pătraţi. Pe locul doi se clasează tot un mall chinezesc, situat la Beijing. Suprafaţa acestuia este de 680.000 de metri pătraţi. Medalia de bronz îi revine unui mall din Filipine, deschis în 1985, ce are o arie de de 460.000 de metri pătraţi.

"Pentru că este ceva relativ nou, mallul a fost asociat de mulţi români cu un statut social înalt."
Elisabeta Ilie
psiholog