Limba română, vorbită cu mouse şi tastatură

adevarul

Publicat: 23.11.2009 19:10

Ultima actualizare: 10.08.2022 02:45

În războiul dintre viteza comunicării virtuale şi corectitudinea exprimării, vocalele şi semnele de punctuaţie sunt primele care au căzut victime. Limba comunicării virtuale, vorbită din tastatura computerului sau din butoanele telefonului mobil, i-a cucerit pe adolescenţi şi i-a înnebunit pe părinţi şi pe profesori.

Într-o după-amiază de octombrie, cu doi ani în urmă, un utilizator înregistrat pe 4tuning.ro, unul dintre cele mai mari site-uri auto din România (cu peste 40.000 de vizitatori unici pe zi), scria pe forum un mesaj despre limba română.

Alexandru Voicu, proprietar de atelier de tuning auto, era exasperat de mesaje de genul „Aoleuuu.. iau strikat majyna.. lighturile mai au putzyn ji akopera kapota iar oglinzile alea y da un aer de majina klapauga foarte urata. numi place de nikio kuloare".

Aşa că a decis să încerce să schimbe ceva şi a publicat mesajul: „Nu folosiţi aberaţii gramaticale de genul sh, tx, ji, k în loc de ca sau ce, articulaţi cuvintele corect (copilul, nu copilu, mingi, nu mingii) etc., folosiţi virgula când este cazul, scrieţi cuvinte întregi (cineva nu cnv), folosiţi cratima dacă trebuie (dă-mi, nu dămi, voi scrieţi, nu voi scrie-ţi) etc".

El a insistat că cele „patru-cinci secunde în plus" de care e nevoie pentru a scrie în limba română, nu în varianta prescurtată, reprezintă o dovadă de respect faţă de cei care citesc forumul.

„Molima" chatului

Motivaţia lui Alexandru a fost lipsa de coerenţă a schimbului de mesaje între utilizatori. „Deşi înţelegem şi acceptăm toţi ideea că mecanica şi motoarele nu sunt apanajul profesorilor universitari, ci mai degrabă a celor cu foarte multă experienţă practică şi mai puţină carte şi teorie, partea cea mai deranjantă a mesajelor scrise nu era nici pe departe sărăcia vocabularului, care se compensa cu abundenţa de termeni tehnici specifici, ci mai degrabă «molima» reprezentată de scrisul stil chat, sau mess, cum i se spune", explică forumistul.

Din cauza prescurtărilor în exces, a substituirii unor grupuri de litere, a lipsei cratimelor şi a punctuaţiei sau din vina înlocuirii unor cuvinte româneşti cu termeni în engleză, s-a născut un amalgam de litere „din care efectiv nu reuşeai să extragi nicio idee folositoare".

Alexandru a primit doar câteva răspunsuri de încurajare pe forum. Majoritatea utilizatorilor au fost sceptici şi au încercat să-l convingă că nu va reuşi să pornească revoluţia la care spera.

Dar s-au înşelat, spune forumistul care a ajuns, din simplu utilizator, supervizor general al forumului 4tuning.ro. Efectul pentru forum este uşor de ghicit, spune el: „practic orice secţiune este lizibilă şi mai bine de 80% din utilizatori scriu cât de corect se poate, în condiţiile în care nu toţi au studii superioare sau medii".

Viteza şi neglijenţa nasc monştri

Nevoia de viteză, mirajul unei forme de comunicare în care oricine poate fi altcineva, dar şi spiritul de gaşcă i-au făcut pe adolescenţii şi tinerii a căror copilărie s-a mutat din faţa blocului în faţa calculatorului să inventeze o nouă limbă, explică psihologii.

Un pic de română, dar fără vocale şi eventual fără semne de punctuaţie, şi un pic de prescurtări ale unor cuvinte din limba engleză.

Un studiu realizat în România în martie 2008 arată că peste 63% din copiii mai mici de 14 ani folosesc zilnic calculatorul, iar 59% din ei navigează pe internet. Doar 23% caută informaţii pentru şcoală, restul se joacă (43%) şi vorbesc cu prietenii (19%).

Cu timpul, obişnuinţa a devenit atât de mare încât unii elevi au început să încurce banca de la şcoală cu biroul de acasă şi să se trezească scriind lucrări sau teze despre „viatza tzaranimii". Profesorii îi depunctează, dar ştiu că nu aşa rezolvă problema.

Psihologii pledează

pentru găsirea unor soluţii pentru a-i convinge pe cât mai mulţi tineri că există viaţă şi după ce închid computerul.

Istoria abrevierii limbii

Limba a început să dea semne că are cuvinte prea lungi şi exprimări prea complicate încă de la începuturile internetului şi telefoniei mobile în România. Alexandru Brăduţ Ulmanu, jurnalist independent şi trainer, îşi aminteşte că a avut acces la internet pentru prima dată în 1996.

George Popescu, asistent universitar la Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării, povesteşte că primul program de mesagerie instant pe care l-a folosit a fost ICQ, „prin '96-'97". În aceeaşi perioadă apărea şi mIRC-ul, un program de chat care le permitea românilor să converseze cu oameni din toată lumea, în special în limba engleză.

Telefonia mobilă a început să conteze în România din vara lui 1997, când au intrat pe piaţă Mobifon cu brandul Connex, acum parte din Vodafone România şi Mobil Rom cu brandul Dialog, în prezent Orange, scria „Business Standard" în 2007. Un an mai târziu se lansa Yahoo! Messenger, cel mai popular program de mesagerie instant în România, iar în 2001, Connex edita o broşură cu prescurtări folosite în SMS-uri şi-şi invita utilizatorii să „înghită vocale" ca să comunice eficient şi ieftin în doar 160 de caractere, cât are un mesaj scris.

3.537 milioane de SMS-uri au trimis românii prin intermediul reţelelor publice mobile în primul semestru din 2009, potrivit Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii.

24,41 de milioane de români au folosit activ telefonia mobilă în prima jumătate a lui 2009, mai puţini decât anul trecut, când cifra era de 24,47 de milioane.

30% din gospodăriile din România aveau acces la internet în decembrie 2008, potrivit celor mai recente date furnizate de Comisia Europeană, adică peste 6,6 milioane de oameni.

3 din 4 români care au acces la internet folosesc un serviciu de mesagerie instant, iar 89% din aceşti utilizatori preferă Yahoo! Messenger, potrivit unui studiu realizat de InSites pentru Yahoo.

Adolescenţii încurcă tezele cu lista de messenger

Înlocuirea unor prepoziţii cu o singură literă - „d", „p", „k" în locul a „de", „pe", „ca" - sau a diacriticelor cu două litere - „tz" şi „sh" în loc de „ţ" şi „ş" -, a devenit o obişnuinţă în limbajul folosit în SMS-uri, conversaţii pe messenger, forumuri sau diverse site-uri de socializare. Problemele au apărut în momentul în care aceste formulări au ieşit din fereastra de pe ecranul computerului şi au apărut în lucrările şi tezele elevilor.

Profesorii scad notele

Aşa a ajuns un elev de clasa a-XII-a de la Colegiul „Unirea" din Braşov să scrie în teză că „pe langa viatza tzaranimii este prezentata shi viatza intelectualitatzii satelor", iar „Ion al Glanetashului este flacau chipesh".

Elevii recunosc că li se mai întâmplă, pentru că sunt obişnuiţi să scrie ca pe messenger. Profesorii spun că-i sancţionează atunci când scriu la examene „obijnuit" în loc de „obişnuit", „q" în loc de „cu" sau „dk" în loc de „dacă". Claudiu Horjea, profesor de limba şi literatura română la colegiul braşovean, a remarcat chiar că la tezele unice de anul trecut, jumătate dintre lucrări pe care le-a corectat nu aveau diacritice.

În opinia sociologului Alexandru Horia, care coordonează Centrul de Tineret al Bibliotecii Metropolitane Bucureşti, fenomenul este cât se poate de normal, pentru că lumea virtuală a deformat vocabularul adolescenţilor. Unii au ajuns să vorbească în viaţa reală aşa cum conversează pe internet, fracturat şi codificat.

Sociologul pledează pentru organizarea unor întâlniri care să-i „scoată din bârlog" pe dependenţii de comunicare virtuală şi să-i facă să-şi dorească să se poată exprima la fel de deştept ca şi cei care moderează astfel de evenimente.

Viitorul comunicării este hibrid

Nimeni nu se gândea la deformarea limbii române atunci când a apărut mIRC-ul, un program de conversaţii virtuale foarte popular în România la finalul anilor '90 - începutul anilor 2000.

Acolo s-a născut deja celebra prescurtare „asl pls" („age, sex, location, please"), prin care un utilizator îi cerea altuia să se identifice prin vârstă, sex şi ţara sau oraşul de unde provine. Ea a fost preluată şi de utilizatorii de Yahoo! Messenger, cel mai popular serviciu de acest tip la ora actuală în România, care au aplicat acelaşi tratament şi cuvintelor româneşti. Unora, din grabă, „k", „dk", altora pentru a elimina confuziile create de lipsa diacriticelor, de exemplu între fete şi feţe (scris fetze).

Prescurtări anormale

„E normal să scriu altfel pe telefon, pentru că am un număr limitat de caractere pentru SMS, şi e normal ca oamenii să prescurteze atunci când scriu pe messenger", crede Brăduţ Ulmanu.

Dar nu e normal să elimini orice fel de semn de punctuaţie şi chiar şi pauzele dintre cuvinte, la fel cum nu e normal să scrii în lucrări ca pe chat. Dar de vină nu este internetul sau messengerul, explică trainerul, ci părinţii, şcoala, societatea care nu oferă opţiuni adolescenţilor.

E adevărat că internetul favorizează apariţia unui limbaj agramat, dar dacă tinerii ar fi obişnuiţi să scrie, chiar şi temele de la şcoală, într-un limbaj corect, ar şti să facă distincţia între chat şi teză. „Şi, dacă te înveţi să pui virgulele corect, o faci şi când scrii pe messenger", crede Ulmanu.

Bobby Voicu, care a fost primul oficial numit de Yahoo în România, pe postul de community manager, spune că limbajul online va lua şi mai mare amploare în viitor şi va deveni un fel de hibrid. Nu se va renunţa însă niciodată la voce pentru că, la un moment dat, „vom ajunge să înţelegem că orice fel de comunicare online e doar un unealtă".

Porţia de realitate

Gaşca virtuală a înlocuit-o pe cea din faţa blocului, spune sociologul. Iar atunci când vin la evenimentele Centrului de Tineret, se dovedeşte că în viaţa reală puştii „nu sunt la fel de disponibili şi de curajoşi" ca în lumea virtuală, spune sociologul.

Dicţionar de prescurtări

Acestea sunt prescurtările folosite cel mai frecvent în limbajul comunicării online, majoritatea pentru cuvinte provenite din limba engleză.

-10x, TH(N)X, TNX sau TX - thanks = mulţumesc

-2- too, to = pentru, către

-4 - for = pentru

-AFK - away from keyboard = plecat din faţa calculatorului

-ASL - Age / sex / location = vârsta/ sex / loc

-BRB - Be right back = revin imediat

-BTW - By the way = apropo

-CU - See you (later) = ne vedem mai târziu

-DND - Do not disturb = nu deranjaţi

-GBTW - Get back to work = Întoarce-te la treabă