Jocurile adulţilor, a doua copilărie
0
Jocurile îmbogăţesc aptitudinile fizice şi mentale ale „oamenilor mari“, sporesc entuziasmul şi îi ajută să socializeze. Ele stimulează intens activitatea creierului. Compensarea anumitor lipsuri şi forţarea limitelor nu mai sunt lucruri imposibile atunci când adulţii se întâlnesc să joace golf, cărţi, table sau rummy. Doar plictisiţii uită să se joace.
Chiar dacă au trecut de perioada inocenţei, „oamenii mari" au şi ei dreptul să se joace, iar societatea nu le îngrădeşte posibilităţile de a face acest lucru. Indiferent că vorbim de Wii, rummy, table, cărţi sau alte jocuri, adulţii îşi pot exterioriza personalitatea competitivă, dorinţa de a câştiga sau de a socializa.„Jocurile au un rol social, întrucât adună oameni cu preferinţe asemănătoare, creează grupuri, aduc relaxare şi energizare, atunci când sunt practicate cu moderaţie. În timpul acestor activităţi, adulţii se simt mai vii, chiar uită de problemele cotidiene", explică Elena Cozma, psihoterapeut topexperti.ro.
Adulţii se joacă invocând mai multe motive, potrivit Elenei Cozma: fie pentru ca timpul să treacă mai repede, din plictiseală - atunci când nu au nimic mai bun de făcut -, şă-şi ţină mintea ocupată - atunci când nu se simt bine cu propriile gânduri -, pentru competiţie - cei care simt nevoia de concurenţă. Acestora li se adaugă deseori dorinţa de a avea o escapadă într-o lume virtuală.
Între câştig şi relaxare
Aceste stări diferă însă la bărbaţi şi femei: în timp ce ele joacă pentru a se deconecta de la stresul cotidian, bărbaţii vor să simtă fiorul câştigului. Trei cupluri din Giurgiu sunt dovada acestor afirmaţii. „Vinerea este ziua cea mare, când timpul se opreşte în loc pentru câteva partide de şeptică şi de whist. Ne întâlnim toţi şase pe la ora 20.00, când deja adrenalina atinge cote maxime. După o săptămână de muncă, cele câteva ore pe care le petrecem jucându-ne ne fac să se simţim învingători şi ne descătuşează, chiar dacă uneori mai şi pierdem", explică Claudia (32 de ani), mamă a unui copil de 7 ani.
Jocul care îi ţine în priză la început este şeptică, pentru că joacă pe echipe şi nimeni nu vrea să piardă şi să iasă de la masă. Pentru băieţi, jocul este mult mai intens. „Eu calculez fiecare carte pe care o dau şi aş calcula-o şi pe cea a coechipierului, numai să câştigăm. De multe ori îi dau celuilalt sfaturi despre cum trebuie să joace pentru a nu mai face greşelile care ne duc la coada clasamentului", îşi dezvăluie Vali metodele.
Când jocul devine deja o rutină, concurenţii se reorientează şi joacă whist, unde fiecare luptă pentru el. „Este important ca fiecare să-şi arate talentul jucând şi individual, nu numai în echipă. Eu mă supăr atunci când pierd şi mai ales când de vină este partenerul meu de joc", povesteşte amuzată Marilena.
Miza creşte adrenalina
În afară de jocurile „liniştite", există şi altele mult mai incitante. Din categoria celor atipice fac parte şahul cu păhărele de whisky şi jocul cu zarurile cumpărate de la sex-shop, care pun mai mult imaginaţia jucătorilor la treabă. Ele se joacă într-un cadru mai restrâns, mai intim, însă au acelaşi rol ca şi celelalte. Atunci când intervine o miză în joc, chiar şi simbolică, atitudinea de luptător a jucătorului iese mai mult în evidenţă. „De multe ori merg să mă întâlnesc cu băieţii la o bere şi facem un joc. Atunci când există şi o miză, indiferent că vorbim despre o bere sau o pizza, jocul este mult mai captivant şi mă face să mă concentrez mai mult, chiar dacă acel câştig nu este semnificativ. Ideea unei recompense mă transformă", explică Gigi, un împătimit al pokerului.
Când uită să se joace
Există şi cazuri în care „oamenii mari" uită să se joace pentru că nu mai au timp, dar şi din cauza stresului cotidian care le taie cheful de ieşiri. „Atunci când te joci, te simţi mai fericit, mai sănătos şi mai mulţumit de faptul că poţi să faci anumite activităţi care îţi oferă nivelul de satisfacţie pe care-l cauţi. Pe termen lung, abilitatea de a face aceste lucruri conduce la un grad mai mare a sănătăţii fizice şi psihice şi la o viaţă de calitate", susţine Howard Tinsley, profesor de psihologie la Universitatea Southern Illinois, citat de sixwise.com. Odată cu înaintarea în vârstă, percepţia despre joc şi câştig se schimbă. Astfel, cei cu vârste între 30 şi 49 de ani se joacă mai rar şi preferă să ţină ascunse rezultatele faţă de colegii de la serviciu.
"Adulţii apelează la jocuri să le treacă timpul, din plictiseală sau doar pentru competiţie.''
Elena Cozma psihoterapeut
Cea mai eficientă metodă de învăţare prin distracţie
Jocul are un rol important şi în dezvoltarea intelectuală a adulţilor. Specialiştii susţin că angajaţii „prind" mai uşor informaţia, dacă ea este furnizată într-un mod cât mai informal. „Ne-am propus ca niciunul dintre clienţii noștri să nu se simtă «ca la curs» sau «ca la școală» când trece prin programele noastre, ci mai degrabă să-şi extragă propriile lecţii și învăţături pornind de la experienţa de joacă pe care noi i-o construim", explică Sandra Ghiţescu, membră a companiei Life After Work care organizează funshopuri în loc de workshopuri. „Meniul" Life After Work cuprinde activităţi pe teme destul de diverse: improvizaţie teatrală, creativitate, vorbit în public, dezbatere etc.
„Toate funshopurile îndeplinesc trei misiuni: învăţare, socializare și energizare. Fiecare dintre ele are rolul de a dezvolta diverse abilităţi utile participanţilor în plan personal sau profesional", detaliază Sandra Ghiţescu. Aceste interacţiuni ajută oamenii să relaţioneze mai ușor, să depășească diverse bariere emoţionale sau să înveţe să-i „citească" mai bine pe ceilalţi.
Top 10 jocuri pe calculator
1„World of Warcraft": Este cel mai jucat joc din lume, inclusiv din România:23.104.408 de minute.
2„Counter-Strike Source": 12.767.398 de minute.
3„Call of duty 2 Multiplayer": 7.604.997 de minute.
4„Battlefield 2": 5.196.187 de minute.
5„Guild Wars": 3.636.082 de minute.
6„Counter-Strike 1.6": 3.455.518 de minute.
7„Battlefield 2142": 2.216.246 de minute.
8„Silkroad Online": 2.070.549 de minute.
9„Wolfenstein: Enemy Territory": 2.013.000 de minute.
10 „Warcraft III - The Frozen Throne": 1.920.000 de minute.
Sursa: studentpenet.ro
Părinţii iau uneori locul copiilor
Există şi situaţii în care copiii nu se mai pot juca din cauza părinţilor, aceştia din urmă luându-le locul, iar studiile internaţionale întăresc această afirmaţie. Un sondaj recent, efectuat de compania de cercetare Pew Internet&American Life demonstrează că 53% din adulţi se joacă pe calculator, iar unul din cinci se joacă virtual în fiecare zi. Potrivit sondajului, 80% din persoanele cu vârste cuprinse între 18 şi 20 de ani sunt adepţi ai jocurilor video.
Jocurile moderne îi acaparează mai mult pe adulţi Foto: shutterstock
Pe segmentul 30 - 49 de ani procentul scade la 60. De asemenea, şi bunicii se joacă: 40% din persoanele care au între 50 şi 64 de ani se distrează în acest fel. Specialiştii români susţin că aceste situaţii se regăsesc şi la noi. Faptul că „microbul" jocurilor a progresat odată cu tehnologia este dovedit de parcursul companiei Nintendo, care a lansat, în urma cu 23 de ani, NES (Nintendo Entertainment System) - prima consolă de jocuri a japonezilor. În ultimii doi ani, Nintendo Wii a vândut peste 13 milioane de exemplare în America de Nord.
Adulţii îşi „omoară" timpul şi cu jocuri de pe telefonul mobil. Un sondaj din 2010, făcut de ISG şi lansat de PopCap Games, arată că 33,6% din cei 2.425 de respondenţi din Statele Unite şi Marea Britanie s-au jucat în ultima lună pe mobil. Acest lucru îi califică drept simpli „jucători", pasionaţii fiind în proporţie de 24,6%.
Cei mici preferă să stea în casă
Tinerii moderni nu mai apelează la jocuri clasice, unde este necesar să interacţioneze cu alţi copii, ci preferă să stea în casă şi să se uite la televizor sau să se joace pe calculator, arată un studiu prezentat de publicaţia britanică „The Daily Mail". Mai mult, o treime dintre copiii cu vârste cuprinse între 6 şi 15 ani nu s-au căţărat niciodată într-un copac, un sfert nu s-au plimbat niciodată cu rolele şi jumătate dintre ei nu au făcut niciodată o coroniţă din flori. Unul din 10 copii nu ştie să meargă pe bicicletă şi o treime dintre cei mici habar nu au să se joace şotron sau să construiască un dig.
53% din adulţi preferă să se joace pe calculator decât să-şi petreacă timpul cu prietenii.
Cum să nu cazi pradă dependenţei
Pericolele jocului nu sunt însă departe. De la un simplu joc prin care îţi omori timpul la a prinde „microbul" şi a deveni sclavul lui nu este însă decât un pas, avertizează specialiştii. Totul ţine de cum sunt controlate acţiunile. Semnele instalării dependenţei sunt, de cele mai multe ori, cât se poate de clare. Adulţii care încep „să fure" din timpul dedicat familiei sau altor activităţi importante pentru a se juca sau cei care tărăgănează treburi importante sunt în pericol să devină dependenţi. Aceste semnale pot fi accentuate de gândurile obsesive despre strategii pentru câştigarea jocului următor, minciuni sau pierderi semnificative de bani.
„Deoarece jocul excesiv tinde să devină obişnuinţă, dependenţă, este util să ne folosim raţiunea pentru a destructura obiceiul. Este bine să ne propunem un program raţional de joc pe care să-l respectăm, într-o manieră în care să fie în acord cu limitele bunului-simţ şi cu solicitările celor dragi", recomandă psihologul Elena Cozma.
O altă soluţie dată de specialişti, însă nu uşor de urmat, este ca persoanele dependente să nu mai joace deloc. „Dacă dependenţii îşi propun să joace numai un joc, este ca şi când s-ar da pe tobogan, dar şi-ar propune să se oprească la mijlocul lui", mai explică psihoterapeutul. În acest caz, dependenţii nu se pot controla şi este nevoie de ajutorul unui specialist, care să-i ajute să recapete controlul asupra propriei vieţi. În cazurile grave, adultul dependent poate ajunge la depresie majoră, gânduri obsesive, insomnii şi anxietate crescută. Dacă amână să ceară ajutor specializat, simptomele vor reveni.
Se încarcă comentariile...
