Instrumentele de business ale viitorului

Companiile din întreaga lume îşi îndreaptă tot mai mult atenţia şi investiţiile către mediul online, pentru că acolo s-au mutat potenţialii clienţi. Fenomenul începe să ia amploare şi în România. Câţiva români care şi-au făcut ucenicia pe blogurile personale sunt acum plătiţi să „stea“ pe internet. Ei sunt angajaţi să administreze imaginea companiilor în mediul online.

În ultimii trei ani, Alexandru Negrea a făcut bani exclusiv din blogul său, adică din publicitate, sub formă de bannere puse pe site, articole plătite şi campanii în care şi-a folosit şi conturile de pe reţelele sociale. Era propriul şef, avea libertate totală să-şi aleagă când şi cum să muncească. Cu aproximativ un an în urmă, şi-a dat însă seama că această libertate îl transformase „într-o legumă".

„Nu mai aveam niciun fel de program. Pentru mine nu mai exista zi, noapte", povesteşte Alexandru. „Mă trezeam la 3.00 dimineaţa şi-mi începeam activitatea. Nu mă interesa că afară e lumină sau întuneric. Psihic, era îngrozitor. Uneori mă trezeam la 5.00 după-amiaza şi aveam impresia că ziua a trecut degeaba, deşi făceam lucruri, dar nu le simţeam."

„Provocarea supremă" pentru Alexandru a apărut în vara anului trecut, când BCR, cea mai mare bancă din România, a anunţat la un eveniment că îşi caută un social media manager, adică o persoană care să gestioneze imaginea băncii în mediul online, pe site-uri, bloguri şi reţelele de socializare. Din 15 octombrie, bucureşteanul de 26 de ani a devenit unul dintre primii români angajaţi de o companie ca specialişti în social media, meserie care nu există în clasificarea ocupaţiilor din România.

Conturile sociale

„Mă ocup de conturile de social media ale BCR - Facebook, Twitter, YouTube, Netlog şi sucursala din Second Life (o lume virtuală tridimensională) - de publicarea de informaţii, text, video, foto, şi gestionez colaborarea cu bloggeri", explică Alexandru. Iar dacă până acum a fost implicat mai mult în campaniile online ale băncii, din 2011 „se va vedea o dezvoltare a conturilor sociale".

Alexandru spune că a ştiut de la început că în social media nu poţi să lucrezi doar opt ore pe zi. „Sunt conectat non-stop la internet, este activ pe telefon, laptopul e tot timpul deschis". Îşi începe ziua verificând profilurile personale de pe reţelele sociale şi blogul pe care scrie deja de cinci ani. Când ajunge la birou, se ocupă de conturile băncii, iar seara, după program, le verifică în paralel. „Am luat în calcul faptul că stăteam oricum pe blog şi reţele de socializare, pentru a avea grijă de brandul personal. Acum fac asta şi pentru BCR."

Experţi în formare

Deşi nu crede că există o reţetă pentru succes în mediul online, Alexandru Negrea spune că nu i se pare deloc complicat să-şi facă „meseria". Atât timp cât ştie foarte bine care este imaginea actuală a brandului în mediul online, urmăreşte reacţiile oamenilor şi construieşte bazându-se pe ele, „nu e deloc greu".

„Mai complicat este dacă nu ştii ce faci", explică el. În România, puţini oameni chiar ştiu ce să facă în social media, reiese din discuţiile pe care le-au lansat câţiva dintre cei mai citiţi bloggeri la începutul acestui an. „Nu pot exista experţi într-un domeniu atât de nou şi în niciun caz în România", a fost replica Tarei Duveanu, social media strategist la agenţia de comunicare Webstyler. „Social media nu este despre Twitter şi Facebook, ci despre oameni care petrec mai mult de 10 minute online, despre nevoile şi aşteptările lor vizavi de nişte produse şi servicii. Social media este despre comportamente online, despre valori şi poveşti."

Tara are 23 de ani, e blogger din 2007, iar din 2009 a început să lucreze doar pe proiecte online, pentru companii româneşti şi străine, majoritatea legate de comunicare în social media. „Am fost de ambele părţi ale baricadei - şi în postura bloggerului, a omului care se bucură când povesteşte întâmplări şi trăiri, dar şi în postura omului care trebuie să găsească modalităţi prin care mesajele clienţilor să se propage şi pe canalele de social media", explică ea.

Ce înseamnă social media

Să lucrezi în social media înseamnă „să urmăreşti comportamentul online al oamenilor, potenţiali consumatori, şi să intri în conversaţie cu ei", explică Elena Cîrîc de la agenţia de comunicare online Standout. „Trebuie să înţelegi cum funcţionează reţelele sociale, să te foloseşti de ele pentru a ajunge la publicul tău."

Reţele sociale sau birouri de reclamaţii?

Alexandru Negrea, social media manager la BCR

Una dintre cele mai lăudate campanii social media din SUA, incluse de Forbes în topul celor mai bune 20 din toate timpurile, este cea realizată anul trecut pentru Old Spice, marcă de produse de îngrijire pentru bărbaţi.

Campania a constat într-o serie de videoclipuri postate pe YouTube în care actorul Isaiah Mustafa, „bărbatul Old Spice", răspundea provocărilor scrise de fani pe Twitter, inclusiv de vedete. Filmele au avut milioane de vizualizări, iar vânzările Old Spice s-au dublat în câteva luni, potrivit informaţiilor din presa de specialitate.

Românii nu iartă slăbiciunile

„Nu cred că ar trebui să preluăm din SUA mecanisme de acest fel, ci modul de gândire la nivelul agenţiei (care a realizat campania, n.r.) şi al clientului pentru a avea terenul propice pentru apariţia unor astfel de campanii şi în România", explică Tara Duveanu.

Alexandru Negrea spune şi el că nu putem importa reţete occidentale. „În online-ul românesc, deşi avem conexiuni la internet mai bune decât în alte ţări, nu suntem atât de evoluaţi ca mentalitate şi viziune", susţine Negrea.

Românii nu reacţionează la campanii de acest gen, iar dacă o fac, sunt foarte agresivi, mai ales dacă este vorba de „un brand cu care au avut probleme în trecut". Una dintre particularităţile mediului online din România este răutatea publicului, care nu iartă nicio slăbiciune.

„Conturile sociale ale corporaţiilor sunt confundate cu birourile de reclamaţii", explică Negrea. „Aici e principala problemă care ţine multe companii din România departe de social media."

Tara Duveanu spune că din online-ul românesc lipseşte încă ascultarea dorinţelor potenţialilor clienţi. „Oamenii nu-şi doresc campanii super creative de două săptămâni urmate de o tăcere totală", explică Duveanu. Ei au nevoie de acel „birou de reclamaţii", de la care să primească feedback în fiecare zi şi prin intermediul căruia să poată rezolva cât mai simplu anumite probleme.

Lecţii de la premianţi

Companiile româneşti au devenit cu adevărat interesate de social media în 2008, explică Elena Cîrîc (22 de ani). Cele mai curajoase au testat piaţa, apoi tot mai multe companii au înţeles că e important să aibă grijă de prezenţa lor online. „Chiar dacă nu îşi doresc, prezenţi sunt oricum, oamenii discută despre brandul lor", spune Elena. „Eu cred că orice companie care are un public în mediul online ar trebui să fie prezentă acolo."

Cele mai multe au apelat la campanii pe bloguri şi concursuri pe Facebook care au atras oameni pe paginile web ale companiilor. Unele au reuşit şi fără să ofere premii. Un exemplu este campania „Redescoperă România", organizată de Petrom.

Mesaje pe înţelesul românilor

Una dintre „lecţiile" învăţate de echipa care a coordonat această campanie a fost că este eficient să coopteze bloggeri pasionaţi, nu neapărat dintre cei mai cunoscuţi, şi să-i lase să comunice pe limba lor. Astfel, 25 de oameni au însoţit echipa companiei în excursia de redescoperire a României - 6.000 de kilometri parcurşi, în jur de 100 de oraşe vizitate - şi şi-au povestit experienţa pe bloguri, Facebook şi Twitter.

„Noi n-am impus nimic, nici când să scrie, nici cum să scrie", explică Dan Pazara, director de comunicare şi public affairs la OMV Petrom. Fiecare dintre ei putea să-şi traducă experienţa prin ţară în limbajul relevant pentru ei şi pentru cititorii lor. Ei ştiu comportamentul oamenilor care-i urmăresc mai bine decât noi. Poate unii vor doar fotografii, alţii vor şi text sau doar video", adaugă  Pazara.

Peste 200.000 de oameni au urmărit pe Twitter şi Facebook excursiile echipei prin ţară, iar campania a fost premiată pentru modul în care a utilizat instrumentele de social media. 

"Comunicarea în social media trebuie să fie un angajament pe termen lung, nu o aventură de-o noapte."
Tara Duveanu
agenţia de comunicare Webstyler

Opinia specialistului: La ce să ne aşteptăm în 2011

Cristian Manafu
consultant la The Connector

Educaţie. Dorinţa de a învăţa despre social media va fi mai mare ca oricând, iar oamenii şi organizaţiile deopotrivă vor dori să facă un „implant" de know-how care să îi aducă la zi cu informaţiile şi posibilităţile din domeniu.

Facebook. S-a tot vorbit despre necesitatea site-ului pentru o companie sau de avantajele unui blog personal. Anul acesta se va vorbi despre nevoia de a fi pe Facebook. Şi nu va fi un impuls doar din partea celor care au înţeles cât de utilă este prezenţa online, ci din partea celor care îi găsesc o utilitate clară şi imediată sau pur şi simplu au nevoie să ajungă cu mesajul lor la cât mai multe persoane. Pe Facebook vor fi făcute anunţuri, se vor purta discuţii, se vor păstra relaţii.

Integrare. În 2011 va fi esenţial pentru o companie să integreze social media cu prezenţa şi comunicarea avută deja online şi cu acţiunile de marketing şi vânzări. La nivel personal, reţelele sociale vor fi pentru români mai importante decât Yahoo! Messenger, cel mai popular serviciu la noi după e-mail. Aşadar, pe lângă un cont de e-mail şi unul de messenger, românii vor avea cel puţin un cont în reţelele sociale.

Comerţ. Companiile care au început activitatea în social media în ultimii doi ani vor dori să depăşească faza de „învăţare" şi se vor îndrepta spre cea de „vânzare", mai ales dacă au reuşit să crească o comunitate importantă. Acest trend va susţine comerţul online şi îi va impulsiona pe utilizatorii de internet să crească numărul achiziţiilor făcute online.

Mobil. Reţelele sociale au crescut şi vor creşte şi datorită evoluţiei telefoanelor mobile. Tot mai multe includ din fabricaţie aplicaţii ce oferă acces direct la platformele sociale (Facebook, Twitter). Mai mult, apar reţele de nişă care sunt legate strict de telefoanele mobile (Instagram, Path).

Localizare. Anul trecut a fost momentul de start pentru serviciile bazate pe geolocalizare, Foursquare fiind cel mai lăudabil exemplu. În 2011, ne aşteptăm să crească interesul pentru anunţarea vizitelor pe care le facem în diverse locuri către grupul nostru de prieteni, iar Facebook cu siguranţă va avea o contribuţie semnificativă în acest sens.

Bani. Românii cumpără deja bunuri virtuale în diverse reţele sociale, însă în 2011 va creşte interesul pentru astfel de achiziţii odată cu apariţia mai multor posibilităţi de plată. Ne referim aici la plata cu o monedă virtuală, ce a fost anterior achitată cu bani reali.