Tanti Lenuţa, doftoreasa de oase din Humuleşti

adevarul

Publicat: 27.08.2009 20:21

Ultima actualizare: 10.08.2022 03:08

Elena Săcăleanu pune la loc oasele deplasate sau rupte cu mâinile goale şi cu untură de bursuc. Femeia este căutată şi de cei care au întinderi de ligamente, pe care doftoreasa le repară prin masaj, sau de cei care au monturi, pe care le înmoaie cu legători din tărâţe de grâu.

Elena Săcăleanu (79 de ani), tanti Lenuţa pentru cei care o cunosc, spune că este a patra vindecătoare din familie, după străbunica, bunica şi mama ei. De la ele a învăţat să „simtă oasele“.

„Este un fel de medicină empirică, care s-a transmis din generaţie în generaţie. Este şi un har, pentru că am fost cinci fraţi, dar doar eu am reuşit să învăţ“, povesteşte femeia.

Spune că a făcut şi şcoală de surori medicale la Iaşi, timp de un an şi opt luni, prin 1947. Tanti Lenuţa îşi aminteşte că medicii de atunci, ca şi cei de acum, erau prea dependenţi de tehnologie.

„În timpul şcolii am văzut şi m-am mirat că la spital se făcea numai o singură radiografie, la internare şi, deşi bolnavul continua să aibă dureri, nu se mai făcea una după punerea piciorului în ghips, de exemplu“, îşi aminteşte bătrâna.ortopezii, prea cruzi cu pacienţii.

Ea mai spune că anumite metode ale ortopezilor sunt prea crude cu pacienţii. „Venise la spital un om care căzuse dintr-o căruţă plină cu fân şi avea mâna atârnată; nu o mai putea mişca din încheietura umărului. Doctorul a luat mâna omului şi i-a învârtit-o ca pe o morişcă, spunând că va veni la loc, la voia întâmplării. Când am văzut cum suferea omul, am cerut voie doctorului să mă lase să fixez mâna şi l-am uimit cât de uşor a fost“, îşi aminteşte tanti Lenuţa.

De-a lungul timpului, la tanti Lenuţa au venit mii de oameni. Fiecare persoană care scăpa de durere şi de problemele cu oasele povestea mai departe prin ce a trecut şi aşa se face că acum, mai ales sâmbăta şi duminica, curtea îi este plină de oameni veniţi din toate colţurile ţării.

Unul dintre pacienţi, patronul unei firme din Bucureşti care comercializează marmură, i-a amenajat mormântul. În semn de recunoştinţă. „Prin 2001 am făcut hernie de disc, după o răceală puternică, de-abia mă ţineam pe picioare. M-am dus la tanti Lenuţa şi după trei şedinţe de tratament, la sfârşitul săptămânii, m-am întors acasă sănătos“, spune Constantin Ciobotaru, comerciantul de marmură.

El a adus-o mai apoi la doftoreasă şi pe mama sa octogenară, care era încovoiată de spate. „Mama era foarte grav bolnavă cu mijlocul, stătea aplecată la 90 de grade. După câteva şedinţe, a ameliorat-o destul de mult, că putea să stea dreaptă“, mai spune Constantin Ciobotaru.

Şi medicii îi recunosc talentul

Printre pacienţii Elenei Săcăleanu s-au aflat sportivi de performanţă şi chiar medici. „Aveam o fractură de peroneu şi m-am dus la Elena Săcăleanu din Humuleşti ca să scurtez perioada de refacere şi, într-adevăr, masajul şi alifiile pe care le foloseşte m-au ajutat“, a declarat medicul Octavian Huianu din Piatra Neamţ.

Costache Lupu, preşedintele Clubului Sportiv Hipic din Piatra Neamţ, s-a tratat la tanti Lenuţa după operaţia de hernie de disc şi după un accident auto recent, în care şi-a rupt patru coaste.

„În 2004 am fost operat de hernie de disc. După externarea din spital, simţeam durere în spate şi ştiam că exista pericolul să recidiveze. Un prieten mi-a spus că ştie pe cineva şi aşa am ajuns la tanti Lenuţa. Am făcut 12 şedinţe de masaj. După primele patru mă simţeam deja mai bine. De atunci şi până acum, cu accidentul, nu am mai fost la ea, pentru că nu a mai fost nevoie. După accident, mi-am adus din nou aminte de ea. Vineri am făcut prima şedinţă şi deja mă simt mai bine. Au început să scadă durerile date de cele patru coaste rupte“, ne-a declarat Costache Lupu.

Untura de bursuc, leac pentru articulaţii

La început, tanti Lenuţa folosea legători cu un amestec din săpun ras prin răzătoare, ouă şi untdelemn, cu tătăneasă - o plantă medicinală -, sau cu tărâţe de grâu. Acum preferă untura de bursuc.

„Untura de bursuc este bună pentru că, iarna, acest animal mănâncă rădăcini de la toate plantele de prin pădure, în care se adună tot felul de substanţe folositoare. Grăsimea de bursuc este bună şi fără nimic altceva, dar mie mi-o prepară un farmacist din Iaşi şi o îmbogăţeşte cu 16 feluri de esenţe din plante, printre care tătăneasă, untul-pământului, iarbă mare şi propolis. Untura de bursuc are două efecte principale: ajută la creşterea osului în zonele tasate, rupte sau măcinate, pentru că are mult calciu şi vitamine în compoziţie. În plus, e ca o cremă grasă care mă ajută la masaj“, explică tanti Lenuţa.

Ia bani doar pe alifie

Elena Săcăleanu spune că oamenii îi dau bani doar pentru acoperirea cheltuielilor pe care le face pentru alifii. „Calculez pentru un kilogram de untură de bursuc 500 de lei. Pentru alţi 250 de lei, în această untură îmi pune farmacistul esenţele din plante. Mă mai costă drumul până la Iaşi şi înapoi. Iau bani mai mult ca să-mi acopăr cheltuiala cu unguentul. Manopera nu o mai pun la socoteală. Am socotit aşa, 40-50 de lei pentru o şedinţă de tratament, depinde şi câtă suprafaţă am de tratat şi câtă untură de bursuc se consumă“, explică tanti Lenuţa.