Halloween, o sărbătoare importată pentru distracţie

Halloween, o sărbătoare importată pentru distracţie

Deghizaţi în creaturi fioroase şi puşi pe şotii, tinerii aşteaptă cu nerăbdare seara de 31 octombrie. Costume înfricoşătoare, dovleci sculptaţi cu lumânări puse în mijloc, petreceri date în decoruri sumbre. Vine Halloweenul!

CITEŞTE ŞI:
Vine Halloweenu’!

Este o sărbătoare ce nu le aparţine românilor, dar pe care, cel puţin cei din marile oraşe au importat-o fără să stea prea mult pe gânduri. De câţiva ani buni, în seara de 31 octombrie, cluburile se întrec în a oferi petreceri de Halloween. Care de care mai înfricoşătoare, care de care mai darnică în momente menite să-ţi dea fiori pe şira spinării. În rândul adolescenţilor, întrebarea „Ce faci de Halloween?“ o concurează pe cea referitoare la planurile de Revelion.

Magazinele care vând cadouri haioase îşi completează în această perioadă oferta cu costume şi măşti desprinse parcă din filmele horror. Cei care vor să se pregătească temeinic pentru această zi nu se pot plânge că nu au de unde alege. Hipermarketurile vin să completeze oferta cu dulciuri în formă de dovleci sculptaţi şi cu figurine de ciocolată ce întruchipează vrăjitoare, fantome sau creaturi fioroase.

O sărbătoare cu priză la tineri

Fascinaţi de Halloween par să fie mai ales adolescenţii şi tinerii adulţi. Pentru aceştia, e o excelentă ocazie de a se distra în cluburi alături de prieteni. În plus, costumaţiile le pun şi imaginaţia la încercare. Cei de vârstă mijlocie nu sunt la fel de pătrunşi de atmosferă. Unii privesc cu o oarecare simpatie evenimentul, dar nu ţin neapărat să participe în vreun fel. Sunt şi persoane care nu înţeleg de unde vine această sărbătoare, ce nu are nimic de-a face cu tradiţiile românilor.

Adriana, în vârstă de 18 ani, elevă în clasa a XII-a la un liceu din Bucureşti, e de părere că oamenii care cred că Halloweenul nu ar trebui sărbătorit sunt depăşiţi. „Puţin îmi pasă mie de ce zic oamenii aştia. Mie-mi place Halloweenul. E o ocazie să te simţi bine. Să te amuzi. Şi ai mei îmi tot zic că ei nu înţeleg de ce să-mi pun eu mască de mort pe faţă şi să mă duc prin cluburi de nebună cu tovarăşii mei mascaţi în draci. Uite aşa… de distracţie“, spune Adriana pe un ton oarecum vehement. Nu ştie exact care sunt originile acestei sărbători, dar ştie că se spune că morţii îi bântuie pe cei vii în noaptea de Halloween. Dar atâta vreme cât le descreţeşte frunţile tinerilor, din punctul ei de vedere este binevenită.

Adulţii sunt mai reticenţi

Mihai, în vârstă de 26 de ani, nu vede nimic rău în evenimentele organizate de Halloween, dar le interpretează ca pe un import de dragul de a părea ceva mai occidentali. „Aşa credem noi că ajungem în Vest. De dragul civilizaţiei, împărţim inimioare de Valentine’s Day, ne costumăm în monştri de Halloween, dar uităm să fim civilizaţi“, crede tânărul.

Nu are nimic împotriva organizării în cluburi a unor evenimente care să marcheze sărbătoarea, dar nu se simte atras de acestea. „Nu sunt chiar aşa reticent ca mama, care se strâmbă când aude şi începe să-mi spună că tinerii au luat-o razna, că nu ne respectăm propriile valori. Dar parcă nici nu-mi vine să adopt acest Halloween de parc-ar fi copilul meu“, mai spune Mihai. 

Măşti la modă în SUA

Anul acesta, cele mai populare costume de Halloween din SUA sunt inspirate de megastarul Michael Jackson, de preşedintele american Barack Obama şi de escrocul pieţei bursiere Bernard Madoff. În ciuda crizei economice, americanii sunt decişi să se distreze. „Halloweenul este un bun antidot împotriva recesiunii“, a declarat pentru AFP Jim Moore, director al unui site ce comercializează astfel de costume.

Ajunul Zilei tuturor sfinţilor

Halloweenul este o sărbătoare ce-şi are originile în festivalul păgân Samhain al celţilor. Evenimentul marca strângerea recoltelor. De Samhain, credeau celţii, spiritele puteau trece uşor graniţa dintre viaţa pe pământ şi cea de dincolo. Termenul de Halloween reprezintă însă o prescurtare pentru All Hallows’ Eve (Ajunul tuturor sfinţilor, în trad.). Denumirea a apărut în contextul în care Papii Grigore al III-lea (731-741), respectiv Grigore al IV-lea (827-844) au încercat să suprapună peste sărbătoarea păgână una creştină – Ziua tuturor sfinţilor. Din această cauză, sărbătoarea a fost mutată de la 13 mai la 1 noiembrie. Prin 1840, irlandezii care au emigrat pe continentul american au adus sărbătoarea cu ei, iar America s-a dovedit a fi o gazdă perfectă.

Dovleacul cioplit se trage dintr-o poveste

Dovleacul sculptat cu o lumânare aprinsă în mijloc poartă numele Jack-o’-lantern (Felinarul lui Jack, în trad.) şi are la bază o poveste populară irlandeză despre modul în care un bărbat l-a păcălit pe diavol. Irlandezul Jack l-a convins pe acesta să urce într-un măr. Când a ajuns în vârf, Jack a sculptat în trunchi simbolul crucii, iar necuratul nu a putut să coboare. Bărbatul i-a dat drumul diavolului abia când a promis că nu-i va lua sufletul. Viaţa lui Jack a fost totuşi îndoielnică şi nu a fost primit în Rai după ce a murit. Cum nici în Iad nu putea ajunge, Jack cutreiera Pământul în beznă. În final, diavolul i-a dat un tăciune aprins să-şi lumineze drumul, iar irlandezul l-a pus într-o legumă cioplită.

Nevoie de petrecere la nivel urban

Turiştii americani petrec Halloweenul la castelul lui Dracula  Foto: Agerpres

Românii au importat Halloweenul ca pe o sărbătoare, nu ca pe o credinţă, este de părere antropologul Vintilă Mihăilescu. „Nu a ajuns la noi pe cale spirituală, ci pe cale comercială, ca fenomen de piaţă“, spune acesta. „Pe de altă parte, Halloweenul, cu un marketing foarte bun la el acasă, se pretează foarte bine la un astfel de import“, adaugă Mihăilescu.

În România, consideră specialiştii, nevoia de petrecere la nivel urban este încă foarte mare şi prea puţin satisfăcută. „Halloweenul este o sărbătoare pe care poţi s-o ţii oriunde, inclusiv într-un bar. Apoi, vorbim de bucuria de a te deghiza, de a te juca şi de a învinge forţele malefice. Cumva, răul este demonetizat pentru că porţi o mască înfiorătoare care nu aduce răul, ci distracţia. E un bal mascat“, afirmă, la rândul său, etnologul Şerban Anghelescu.

Fără şanse mari la sate

În mediul rural, lucrurile stau însă altfel. „Halloweenul nu a pătruns deocamdată la sate întrucât acolo calendarul sărbătorilor este încă bogat şi relativ activ, astfel că nu există o astfel de cerere“, afirmă antropologul Vintilă Mihăilescu.

Etnologul Şerban Anghelescu aminteşte că în această perioadă, la noi, la sate, se mai aprind focurile de purificare de Sf. Dumitru, deşi obiceiul nu mai are amploarea de odinioară. „Cei care sărbătoreau Halloweenul cu câteva secole în urmă în Anglia s-ar fi înţeles de minune cu ţăranii români care se pregăteau pentru Sf. Dumitru. Vorbim de sărbători care au aparţinut unei civilizaţii europene comune şi au puncte comune“, remarcă el.

Antropologii spun că unele dintre sărbătorile românilor, ţinute în special în mediul rural, ar putea fi „vândute“ la oraş, dacă ar beneficia de un marketing solid. Dar ar fi păcat pentru că şi-ar pierde din substanţă, iar tradiţiile ar avea de suferit.