Grătarul, sport naţional de vară pentru bărbaţi

Marea sfârâială începe odată cu sezonul cald. Grătarul este una dintre cele mai ieftine distracţii din care ieşi obosit şi ghiftuit. Drept urmare, românii l-au transformat în divertisment cu specific naţional.Ieşirile la grătar le sunt atât de familiare românilor încât pot fi considerate sport naţional. Cu furculiţa în mână şi cu ochii înroşiţi de fum, bărbaţii îşi reiau rolul de capi ai familiei.

Sunt puţine subiecte care pot stârni atât de repede o dezbatere precum cel al preparării unui grătar. Dacă timp de 12 luni pe an, în bucătărie femeia este şefă, la iarbă verde rolurile se schimbă: bărbatul devine stăpânul furculiţei şi al fripturii. Poveştile legate de cât de pricepuţi sunt ei la preparatul fripturii şi micilor la grătar sunt comparabile cu cele pescăreşti. 

Mai citiţi şi:

Sibiu: George Gabriel, cel ce dă gustul micilor din Obor
Grătare şi distracţie la crucea de pe Vârful Pleşa
Iaşi: Europot cu miros de grătar

Legile nescrise ale grătarului se respect an de an. Odată dat stratul marii sfârâieli, pădurile, malurile lacurilor şi locurile special amenajate se umplu de fum cu miros de mici, de corturi şi de mese de camping. Ne place grătarul pentru că e o distracţie ieftină, dar mai ales pentru că o considerăm o activitatea cu specific românesc.

Experienţă la grătar

Înghesuiala de la grătar au simţit-o pe pielea lor şi şapte prieteni din Bucureşti, care au fost în weekend la iarbă verde pe Valea Prahovei. „Am încercat să oprim maşina de trei ori, dar de fiecare dată, locul era ocupat“, povesteşte Ioana, o fată din grup. Să găseşti un loc bun la umbră, aproape de râu, este o adevărată încercare.

„Am găsit într-un final un loc liniştit, aproape de pădure“, povestesc tinerii. Iniţial, au plecat din Bucureşti cu gândul să se oprească la o piscină unde să lenevească toată ziua. Pe drum şi-au dat seama însă că un grătar este mai util: cu cei 25 de lei cât ar fi dat fiecare pe biletul de intrare la ştrand au luat două caserole de mici, câteva pulpe de pui şi bere. „Ne-am gândit că putem sta la iarbă verde, putem mânca şi putem juca şi fotbal“, spune şi Vlad.

Într-adevăr, grătarul este o ieşire ieftină care adună împreună prietenii şi familia, cred psihologii. De partea cealaltă, antropologii sunt de părere că românii şi-au însuşit singuri grătarul ca fiind o activitate de divertisment specific naţională.

„Atât de familiar este grătarul pentru români, încât poate fi considerat specific. Grătarul este un fel de petrecere populară“, crede antropologul Şerban Anghelescu. Nu este nici pe departe o distracţie a celor bogaţi. „Chiar dacă grătarul are o origine citadină şi nu una rurală, această distracţie este gustată de cei din clasele medie şi de jos“, adaugă antropologul.

Nelipsitul mic

Povestea micului este o dilemă chiar şi pentru cei mai mari cercetători. Românul de rând ştie doar că micul nu trebuie să lipsească de la ieşirea la iarbă verde. Antropologul Şeban Anghelescu îşi aduce aminte că un ziarist din perioada interbelică a numit mititeii „mici“ şi cârnaţii „patricieni“.

„Acelaşi ziarist care a numit «baterie» sticla de vin cu sifon“, îşi aminteşte specialistul.O poveste populară  vorbeşte însă despre o cârciumă celebră din Bucureştiul de altădată. Cârnaţii se numeau deja „patricieni“. Într-o zi, cârciumarul nu a avut maţe pentru cârnaţi şi a pus umplutura direct pe grătar. Unul dintre clienţi, privind în farfurie, ar fi strigat: „Da’ mici sunt cârnaţii ăştia!“.

Atât de familiar este grătarul pentru români încât poate fi considerat specific. Grătarul este un fel de petrecere populară.

Şerban Anghelescu
antropolog

Ghidul grătarului perfect

Micii perfecţi sunt, în viziunea fiecărui pasionat de grătar, cei făcuţi de el. Iată însă câteva sfaturi generale pentru un grătar gustos:

Carnea trebuie să fie proaspătă, nu congelată.Preparatele congelate nu sunt pătrunse uniform de căldură. 

Carnea de peşte şi cea de pui sunt considerate cele mai sănătoase. Dacă alegi carne de porc, caut-o pe cea fără prea multă grăsime.

Friptura trebuie porţionată în felii subţiri, uşor de gătit.

Carnea se prepară doar deasupra cărbunilor încinşi, nu deasupra flăcărilor. Timpul dintre momentul aprinderii cărbunilor şi pregătirea mâncării pe grătar trebuie să fie de minimum 30 de minute.După ce ai pus carnea pe grătar nu verifica din 10 în 10 secunde dacă s-a făcut pe o parte.

Poţi coace câteva minute puiul la cuptorul cu microunde înainte de a-l pune pe grătar.Astfel poţi evita problema pulpelor arse pe exterior şi nefăcute la interior.

Uită de furculiţă. Setul de grătar conţine şi o furculiţă mare cu două capete ascuţite. Dacă o foloseşti, aceasta va înţepa bucata, iar sucul se va scurge în grătar. Aşteaptă trei - patru minute de la luarea fripturii de pe grătar până la felierea ei.

Ritual de familie în fiecare duminică

În faţa grătarului din curte, românul se pregăteşte de un adevărat ritual. Bărbatul îşi reintră în rolul ancestral de cap de familie, chiar dacă femeia este cea care, în bucătărie, pune la marinat carnea.

„Grătarul este o activitate tipic masculină. Este prilejul de care bărbaţii profită pentru a demonstra că şi la gătit tot ei sunt şefii“, crede psihologul Maria Miron. Aceasta este de părere că întreaga activitate de preparare a grătarului îi poate convinge chiar şi pe membrii unei familii cu probleme să petreacă două-trei ore împreună.

„În faţa grătarului fiecare are rolul lui - copilul să urmărească cu atenţie ce face tatăl, iar mama să pregătească tot ce are nevoie bărbatul. Atunci când soţul strigă «castronul!», soţia apare imediat şi îi aduce acestuia obiectul de care are nevoie“, exemplifică psihologii. Sarcina de a cumpăra cele necesare pentru grătar - carnea şi micii - cade încă în sarcina femeii.

În cazul în care mai mulţi bărbaţi se strâng în jurul grătarului, fiecare încearcă să-şi arate măiestria şi să demonstreze că deţine secretul suprem al fripturii bine-preparate.

Simbolul statutului

Devenită tradiţie săptămânală, friptura la grătar se prepară des şi în curtea românilor. Pentru cei bogaţi, grătarul de piatră trebuie amplasat obligatoriu lângă vilă.

Pentru cei îmbogăţiţi peste noapte, prezenţa grătarului în curte este semn al statutului social. Antropologii spun că moda grătarului din curte afost adusă la noi de personajele serialului „Dallas“, care frigeau câte o costiţă pe grătarul de lângă piscină.

Goana după carne

Vânzările de mititei şi frigărui cresc în fiecare vară cu aproximativ 90% în comparaţie cu extrasezonul, spun reprezentanţii hipermarketurilor. Şi vânzările de ustensile pentru grătar şi grilluri cu cărbuni cresc cu peste 30% de la un an la altul.