Fuga de români

Fuga de români

Atunci când aleg să-şi petreacă vacanţa în afara graniţelor, ai noştri au o grijă în plus faţă de alţi europeni - să ajungă într-un hotel în care nu sunt cazaţi conaţionali de-ai lor. Aţi auzit des în poveştile de călătorie ale amicilor: „Ce bine a fost… dacă nu erau români şi pe acolo, ar fi fost perfect!“ Cum se explică oare fuga românului de propria identitate?

Mulţi dintre cei care preferă să-şi petreacă vacanţa în străinătate recurg la diverse tertipuri pentru a nu fi asociaţi cu alţi conaţionali din cauza cărora românilor li s-a dus buhul prin lume.

Discută între ei în engleză sau în alte limbi străine pentru a nu fi recunoscuţi de românii din zonă. Pentru a nu fi refuzaţi ca parteneri de discuţie de către alţi europeni, ai noştri preferă să se dea drept vestici.

Metehne care stânjenesc

Călin Radu are 23 de ani, dar deja a văzut multe ţări pentru vârsta lui. Mama tânărului lucrează la o agenţie de turism şi, de la şase ani, de când a plecat prima dată în vacanţă în străinătate, a prins gustul escapadelor în afara graniţelor.

Călin mărturiseşte că a avut parte de câteva episoade în care s-a simţit jenat că este român. „Acum şase ani, eram în vacanţă în Italia cu părinţii şi m-am simţit extrem de ruşinat când am văzut o româncă cerşind pe străzi şi înjurând de mama focului“, ne-a mărturisit tânărul.

Un alt episod s-a petrecut în Spania, unde a întâlnit o gaşcă de tineri accesorizaţi cu lanţuri şi tricouri mulate.

„O asemenea imagine te deranjează şi la tine în ţară, cu atât mai mult în afară. E şi normal să nu vrei să fii asociat cu aşa ceva. La momentul respectiv, am ales să vorbesc numai în engleză, doar ca să nu fiu băgat în seamă“, ne-a mărturisit Călin. La fel, tânărul s-a încăpăţânat să răspundă numai în engleză şi pe aeroportul din Zürich când a realizat că, în acelaşi avion cu el, se va îmbarca un om de fotbal din România care făcea deja pe grozavul prin zonă.

Atenţie la buzunare, români la orizont!

„Verişoara mea, bursieră lângă Barcelona, a păţit una şi mai tare toamna trecută. Era într-un autocar plin cu studenţi, iar ghidul şi profesorul care-i însoţeau i-au atenţionat pe studenţi să aibă grijă la buzunare. Motivul le-a fost imediat explicat: vor ajunge într-o zonă unde sunt mulţi români“, ne-a povestit Călin.

Ne place să ne dăm în stambă şi să ne batem joc

Adina (27 de ani) din Cluj s-a întors din concediu, anul acesta, cu un gust amar. Într-un restaurant din Palma de Mallorca, un bărbat care a intrat în vorbă cu ea a făcut stânga-împrejur de îndată ce a auzit că este româncă. Femeia a rămas uimită de reacţie şi mărturiseşte uşor amuzată că nici măcar nu a apucat să afle ce naţionalitate avea bărbatul.

„În urmă cu doi ani am fost câteva zile la Viena şi, spre surprinderea mea, foarte mulţi compatrioţi aleseseră aceeaşi destinaţie de vacanţă. La Schönbrunn era plin de fete care îşi somau iubiţii să le pozeze pe fiecare metru pătrat din grădina palatului. Am preferat să vorbesc englezeşte ca să nu fiu «dibuit㻓, povesteşte Irina P. de 25 de ani. Ea îşi mai aminteşte că, la Praga, fratele ei s-a apucat să facă glume cu un cerşetor român, în autobuz. La coborâre a constatat că îi lipseau câteva bancnote.

Turiştii întreabă dacă au vecini români

Urmările unor astfel de incidente i-au determinat pe mulţi români să pună mai presus de alte criterii cazarea la un hotel în care să nu întâlnească şi alţi români, susţin reprezentanţii agenţiilor de turism.

„Din 2008 am întâlnit clienţi care se arătau interesaţi dacă mai sunt şi alţi români cazaţi în acelaşi hotel cu ei şi abia apoi se decideau asupra pachetului“, ne-a declarat Florin Pop, manager general al companiei de turism Family Travel.

Cereri pentru turism individual şi de elită

Românii sunt tot mai atraşi de destinaţiile exotice, în care nu întâlnesc prea mulţi conaţionali. „În ultimii cinci ani, turismul pe cont propriu şi cel elitist au cunoscut o creştere de 20 – 30%. Cei care-şi permit vacanţe în destinaţii precum Insulele Madeira din Oceanul Atlantic, Tenerife, Tunisia sau Cipru au, de regulă, peste 30-35 de ani şi venituri peste medie“, spune Traian Bădulescu, purtător de cuvânt al Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism.

Destinaţiile exotice şi îndepărtate, preferate de românii care fug de români

Anul acesta, circa 5.000 de români au ales să-şi petreacă vacanţa în astfel de destinaţii, mult mai puţini însă faţă de 2008, mai arată Bădulescu. Criza i-a determinat pe mulţi să renunţe la pretenţiile de a fi cazaţi într-un hotel în care nu sunt şi alţi români, explică Florin Pop, manager general al agenţiei de turism Family Travel.

Totuşi, pentru a reduce din costuri dar şi pentru a se bucura de intimitate, circa 70% din românii care aleg ca destinaţie de vacanţă litoralul bulgăresc sau pe cel grecesc au renunţat la transportul cu avionul sau cu autocarul şi au contat pe maşina personală, mai spune Pop.

De cine ne ascundem în străinătate

La baza atitudinii de evitare a românilor în afara graniţelor stau o serie de gesturi pe care conaţionalii noştri le fac. În primul rând, ne deranjează atunci când un român sau un grup de români se distinge în mulţime prin gălăgia pe care o face.

„Românii sunt zgomotoşi, vorbesc foarte tare. Poate nu la fel de tare ca italienii, dar cu siguranţă ocupăm locul doi. Ne place să ne auzim vorbind poate şi pentru că ştim că ceilalţi nu înţeleg ce zicem“, explică Florin Pop. Managerul companiei de turism Family Travel crede că „ne place să ne dăm în stambă, să ne batem joc“.

Epatarea, distracţia românului

El a observat că cei care aleg pachete all-inclusive au un comportament care frizează de multe ori lipsa de bun-simţ.

„Ne umplem farfuriile cu de toate, eventual mai şi amestecăm felurile între ele, apoi luăm câteva înghiţituri şi plecăm satisfăcuţi că am avut parte de o masă copioasă fără a ne păsa că alţi meseni nu mai au ce-şi pune în farfurie“, creionează Pop comportamentul românului. Reprezentanţii agenţiilor de turism arată că, de multe ori, românul se distrează umilind ospătarii sau personalul, şi, în schimb, pretinde cele mai prompte servicii.

Astfel, mulţi spun că le-a fost jenă să se recunoască români când îşi vedeau conaţionalii aruncând hârtii şi ambalaje pe stradă sau când veneau la masa de prânz în slipul în care făcuseră baie în mare. Cu toate „bubele“ lor, românii, ca şi ruşii, sunt renumiţi pentru bacşişul gras pe care îl lasă.

Frumoasă ţară, păcat că-i locuită!

Nici în zonele turistice din ţară, românii nu par prea fericiţi când dau nas în nas cu conaţionalii lor. Sunt de notorietate zicale de genul „frumoasă ţară, păcat că-i locuită“. Sociologii spun că această atitudine vine în urma experienţelor nefericite ale turiştilor care fie au dat cu nasul în gunoaiele celor care au campat înainte în acelaşi loc, fie au împărţit hotelul cu persoane lipsite de educaţie.

Cu toate că „statutul“ de român îi deranjează pe mulţi dintre noi, sociologii consideră că, în străinătate, fuga noastră de identitatea naţională este departe de a ajunge un fenomen.

„Deocamdată putem vorbi de cazuri destul de izolate, bazate mai mult pe percepţia subiectivă. Ceea ce întâlnim cu adevărat, în schimb, este o anumită precauţie a românilor care aleg să viziteze Spania sau Italia“, arată sociologul Alfred Bulai. Explicaţia ar fi că, în unele regiuni din aceste ţări, avem deja o istorie a conflictelor iscate între localnici şi imigranţii români.