Forumistul, rebelul internetului

Viaţa în lumea virtuală a devenit pentru unii o meserie, iar pentru alţii, un hobby care le ocupă o mare parte a zilei. Problemele lor sunt mai reale decât par. Enervează, provoacă haos, postează filosofii sau nasc anchete penale. Forumiştii rezistă, iar forumurile nu mor, ba chiar se extind.

Înainte de a exista reţelele de socializare şi epoca blogurilor, forumurile de discuţii au fost primul mare fenomen care a marcat comunicarea pe internet. Într-un timp foarte scurt, ele au capitalizat un număr mare de utilizatori, iar temele de discuţie s-au diversificat.

Primul forum din România a fost deschis în 1999 de realizatorii revistei de calculatoare „Computer Games", iar după 12 ani are aproape 280.000 de utilizatori. Astfel au apărut forumiştii de meserie, oameni pentru care internetul este a doua casă, un spaţiu de discuţie liber, în care se trece peste limitările sociale. Totul cu măsură, însă.

Silviu Gheorghe, 34 de ani, este cunoscut pentru numele de utilizator de pe forumul „Computer Games", Assasin. În realitate, supranumele de Assasin nu se aplică. Comunicativ şi jovial, Silviu îşi aminteşte bine începuturile comunicării pe forumurile din România. „La început forumul avea vreo o sută de membri. A fost primul din România.

Majoritatea utilizatorilor erau de la revistele de jocuri ce apăreau atunci, «Computer Games» şi «Game Over»", spune forumistul. Să postezi pe forum necesita un anumit efort din punct de vedere al timpului disponibil, iar comunitatea aceea era una de elită. Începutul lui Silviu în lumea calculatoarelor s-a produs cu mult înainte de momentul „Computer Games": în 1988 a avut primul contact cu computerul.  Mai târziu, a decis să facă Facultatea de Drept. Cu toate acestea, a ajuns să câştige bani din ceea ce scria pentru „Computer Games" şi din participarea pe forum. „Viaţa m-a aruncat în zona asta cu calculatoarele. La penultimul număr al revistei au apărut siteul şi forumul. După ce s-a închis revista nu mai avea cine să posteze ştiri pe site. Aşa am ajuns aici", îşi aminteşte Silviu Gheorghe.

Probleme reale în spaţiul virtual

Dacă începuturile au fost timide, evoluţia forumului a fost una rapidă, astfel că ­într-un timp scurt subiectele de discuţie nu au mai fost concentrate pe calculatoare. „Lumea era civilizată, era de altă factură faţă de cei de pe forumurile de astăzi. „Cu timpul, odată cu apariţia problemelor,  s-a pus problema impunerii unui regulament.

Cine crede că a fi activ în spaţiul virtual te scapă de griji şi nu eşti supus problemelor reale, se înşală, spune Silviu Gheorghe. „Pe forumul nostru au apărut primele discuţii despre firmele de distribuţie IT. Când utilizatorii postau mesaje negative la adresa unei firme, apăreau în peisaj reprezentanţii acestora cerând să închidem discuţiile pentru că le făcem reclamă negativă. Multe dintre firme au vrut să dea forumul în judecată sau să obţină IP-ul unui anumit user", explică Silviu. Influenţa forumului şi a utilizatorilor săi a fost confirmată în 2006, când un pastor din Cluj a vândut apartamente într-un bloc neconstruit, primind bani în avans. Utilizatorii de pe forum au început să scrie despre posibila ţeapă care li se pregătea clujenilor, iar organele de anchetă s-au sesizat în urma acestor postări. Pastorul, care i-a ameninţat pe utilizatorii forumului cu instanţele de judecată, a fost condamnat acum trei luni la 10 ani de închisoare pentru fraudă. Astăzi, după mai ­bine de un deceniu de activitate pe forum, Silviu nu mai este la fel de activ în mesaje ca altădată, dar urmăreşte discuţiile. „Uneori sunt ­zile când nu postez nimic. Sau sunt luni când postările mele sunt doar de natură tehnică. În discuţii nu prea mă mai implic din lipsă de timp."

Forumurile nu se predau

Povestea începută cu 12 ani în urmă continuă însă. În fiecare an, după spusele forumistului, apare o nouă serie de utilizatori. Cei cu ştate vechi decretează însă decăderea forumului, dispariţia calităţii de altădată. „Conflictul între generaţii  este iminent şi se aseamănă celui din viaţa reală." De asemenea, reţelele de socializare sau blogurile par a nu reprezenta o ameninţare la adresa forumurilor. „Acum 5-6 ani, când au apărut blogurile, toată lumea a decretat moartea forumurilor.

Blogurile şi reţelele de socializare nu vor concura niciodată cu forumurile, pentru că forumurile se adresează unor mase mari de oameni, pe care nu o vei putea accesa pe Facebook sau pe blogul personal. Uite că forumurile o duc bine şi în ziua de astăzi. Ele sunt un experiment social foarte interesant, de urmărit şi de analizat", a conchis Silviu Gheorghe.

"Acum 5-6 ani, când au apărut blogurile, toată lumea a decretat moartea forumurilor. Blogurile şi reţelele de socializare nu vor concura niciodată cu forumurile, pentru că acestea din urmă se adresează unor mase mari de oameni."
Silviu Gheorghe
forumist

Sute de mii de utilizatori

Numărul forumurilor a crescut peste ani, ajungând la câteva mii în România. În prezent, există forumuri despre sănătate, despre animale de companie, despre frumuseţe, despre maşini, dar şi despre gadgeturi şi echipamente IT. Cel mai vizitat forum din România este cel coordonat de ­Softpedia, cu peste 535.000 de membri şi 10,2 milioane de mesaje postate. Pe locul secund se clasează forumul computergames.ro, iar pe locul trei craiovaforum.ro, cu aproape 100.000 de vizitatori unici pe zi, potrivit trafic.ro. Pe lângă forumurile mari, ce capitalizează marea masă a utilizatorilor, cele mici sunt greu de cuantificat. Practic, pe harta internetului, acestea nu există, traficul lor fiind limitat.

Moment-cheie al internetului

Apariţia forumurilor pe internet a reprezentat un moment de cumpănă pentru noua epocă a comunicării online. Pentru bloggerul şi consultantul social media, Cristian China-Birta, „apariţia forumurilor a fost prima formă în care oamenii s-au putut aduna să discute în timp real şi pe teme specifice, selectate şi agreate de comun acord". Astfel, s-a trecut, spune China-Birta, de la discuţiile care pornesc de la părerea cuiva care cere să fie ascultat, la o discuţie de comun acord, în care regula de bază este că fiecare are o părere, acestea se pun cap la cap, iar apoi comunitatea îşi face o idee comună.

Din acest punct porneşte diferenţa dintre forumuri şi reţelele de socializare sau bloguri. „Forumurile sunt despre discuţia în sine, nu neapărat despre cei care participă în discuţie. Reţelele de socializare aduc factorul personal şi se bazează pe acesta. Discuţia mută accentul pe părerile oamenilor, de aici şi succesul social media", completează Cristian China. Antropologul Vintilă Mihăilescu este de părere că forumurile se deosebesc de spaţiile sociale clasice prin faptul că discuţiile nu mai sunt orale. „Spaţiile de discuţie de până acum ţineau integral de oralitate, iar acestea presupuneau o apropiere fizică, un statut asemănător şi împărtăşirea aceluiaşi grad de cunoaştere a unei probleme". Forumurile, spune antropologul, sunt mult mai deschise, dar inevitabil mai puţin coerente. Părerile sunt bazate pe cunoaşteri foarte diferite ale subiectului şi sub protecţia anonimatului, ele devin şi mai intransigente.

Trollul, elementul-problemă

Ca în orice comunitate, există şi elemente problematice. Internetul a creat trollii, acei utilizatori care forţează discuţia, aduc comentarii injurioase şi nu respectă regulile sociale ale comunităţii virtuale. Judith Donath a fost prima cercetătoare care a studiat acest fenomen şi a ajuns la concluzia că „trollingul" este un joc al identităţii ascunse, jucat fără acordul majorităţii. Aceşti utilizatori, spune Donath, pot distruge unitatea unui grup, duc discuţia pe un drum greşit sau pot disemina mesaje nedorite, de o mare fineţe. Apariţia lor coincide cu subiectele sensibile de discuţie. Pe forumurile româneşti politica şi fotbalul produc agresivitate, dar nu numai. Una dintre cele mai populare şi încinse secţiuni de pe forumul „Computer Games" este cea despre shaorma. Diferendele de opinie la adresa sosurilor şi sortimentelor, au degenerat de multe ori în certuri dure. Alte categorii de forumişti care pot crea neplăceri sunt cei care folosesc atacul la persoană, cei care fac publicitate la siteuri dubioase  sau cei care fac reclamă mascată. Specialiştii îi mai identifică în această categorie şi pe userii reclamagii (foarte sensibili, reclamă abuzuri din orice) şi pe cei sub acoperire de la diverse instituţii ale statului.

Agresivitate şi lipsă de politeţe online

Psihologul Răzvan Bălan explică abuzurile forumiştilor de pe internet prin prisma frustrărilor pe care le au aceştia în viaţa reală. „Adesea, cei care se manifestă agresiv şi abuziv pe forumuri au şi în viaţa reală probleme de comunicare, neputând să poarte o discuţie liberă. Nu pot asculta activ şi au inclusiv probleme de concentrare. În momentul în care scrii pe un forum, în primă fază nu te contrazice nimeni. Dacă cineva o face, agresivitatea iese la iveală şi se regăseşte în tonul folosit. In viaţa reală, aceasta ar presupune o manifestare fizică - a se vedea incidentele din trafic", explică psihologul. 

Anonimitatea produce furie

În ceea ce-i priveşte pe forumiştii de profesie, Bălan îi include în categoria persoanelor „neadaptate, cârcotaşe, frustrate, obsesive, violente şi uneori cu o inteligenţă îndoielnică, fără o preocupare reală". Un alt fenomen care se produce pe forumuri este dezindividualizarea, conform psihologilor citaţi de Tim Adams în cotidianul britanic „The Guardian". Aceasta se întâmplă când normele sociale sunt abandonate odată cu ascunderea identităţii şi se produce în grupuri extinse. Dezindividualizarea se poate produce şi când suntem în maşină. La adăpostul acesteia, ne simţim îndreptăţiţi să ţipăm la pietoni, să fim mai agresivi. „Media digitală permite oportunităţi nelimitate de dezindividualizare agresivă", afirmă Adams.

Regulile sunt abandonate

Mediul online distruge tiparele de politeţe, mai spune psihologul Răzvan Bălan. El consideră că este mult mai uşor să înjuri pe cineva la persoana a II-a singular, în timp ce în realitate de multe ori trebuie folosit pronumele de politeţe, care impune limitări la nivel cognitiv. Aplicată la noile tehnologii, afirmaţia filosofului Arthur Schopenhauer cum că „anonimitatea este refugiul mizeriei literare şi jurnalistice" este confirmată de cele spuse de Răzvan Bălan. Pentru el, anonimitatea are rolul de accentuare a comunicării violente, deoarece nu există niciun pericol fizic iminent.  Cu toate acestea, spune psihologul, cei care sunt agresivi pe internet ar putea prezenta această trăsătură şi în viaţa reală, în relaţiile interumane.

"Media digitală permite oportunităţi nelimitate de dezindividualizare agresivă. Normele sociale sunt abandonate odată cu ascunderea identităţii."
Tim Adams
jurnalist