„Extremiştii mâncării“ se înmulţesc

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Compasiunea faţă de animale şi dorinţa de a trăi sănătos îi determină pe mulţi să adopte un stil de viaţă vegetarian. Numărul vegetarieni­lor din România a crescut în ultimii ani, motivaţiile celor care renunţă la carne fiind în special de ordin moral.

O dietă fără carne, fără ouă sau chiar fără produse lactate. Din motive care ţin de compasiunea faţă de animale, de religie sau din dorinţa de a avea o viaţă sănătoasă. Aceasta este, pe scurt, povestea vegetarienilor.

Numărul celor care au ales un astfel de regim de viaţă a crescut în ultima perioadă şi la noi în ţară, spun reprezentanţii Societăţii Vegetarienilor din România (SVR), care are în prezent circa 600 de membri. „Pot spune că am observat în România o creştere constantă a membrilor SVR, dar şi a numărului vegetarienilor.

Dacă în urmă cu şapte ani nu cunoşteam personal niciun vegetarian, acum a devenit ceva obişnuit ca, din când în când, să aflu că o persoană recent cunoscută este, de fapt, vegetariană”, a declarat Marius Vasilescu, în vârstă de 26 de ani, membru activ al SVR. Acesta a precizat însă că în România nu există studii sau statistici privind numărul real al persoanelor care au ales acest stil de viaţă.

Tipuri de vegetarieni

Din cei aproximativ 600 de membri ai Societăţii Vegetarienilor din România, 50% s-au declarat, la momentul înscrierii, lacto-ovo-vegetarieni, 20% vegani, 11% ­lacto-vegetarieni, iar 4% naturişti. Ceilalţi 15% sunt simpli simpatizanţi.

Lacto-ovo-vegetarienii sunt cei care aleg o dietă bazată pe hrană din surse vegetale, ouă şi produse lactate. Această formă de vegetarianism este răspândită în special în Europa şi Statele Unite ale Americii. În acest timp, veganii exclud din dietă, din motive etice, orice produs de origine animală.

Consumul de miere este lăsat, însă, la latitudinea fiecăruia. Mai mult, veganii încearcă, pe cât posibil, să excludă folosirea produselor de origine animală şi pentru îmbrăcăminte, încălţăminte sau orice alt scop. De asemenea, refuză să cumpere produse de la firmele care fac teste pe animale.

Conform unor studii relativ recente, veganii reprezintă între 0,2% şi 1,3% din populaţia Statelor Unite şi între 0,25% şi 0,4% din populaţia Marii Britanii. Lacto-vegetarienii, întâlniţi în special în India, mănâncă produse vegetale şi lactate, dar refuză ouăle.

Categorii aparte

Mai rari sunt ovo-vegetarienii, cu alte cuvinte cei care refuză produsele lactate.  Naturiştii consumă în general produse vegetale pe care le prepară la o temperatură mai mică de 37 de grade Celsius pentru a nu le diminua conţinutul de vitamine şi minerale.

Fructarienii reprezintă o categorie aparte. Consumă numai fructe, convinşi că aceasta a fost forma originală a dietei omenirii, pe care au urmat-o şi Adam şi Eva. Cum dieta este dificilă, este adoptată mai degrabă temporar.

Povestea unui vegan

„Eu am devenit vegetarian în urmă cu aproximativ opt ani, la scurt timp (cam după un an de zile), devenind vegan. Motivaţia pentru această alegere a fost că nu mi s-a părut justificat din punct de vedere moral să produc suferinţă în mod indirect altor fiinţe, atât timp cât aveam o opţiune”, a mărturisit Marius Vasilescu.

El povesteşte că ştia că există oameni vegetarieni şi, pe cale de consecinţă, a ajuns la concluzia că nu avea cum să justifice consumul de carne atât timp cât alţii au putut să renunţe la acesta.

„Un pic mai târziu, am realizat că orice consum de produse animale (lapte, ouă) are, în mod practic, consecinţe similare cu ale consumului de carne”, a afirmat Vasilescu.

„Din punctul meu de vedere, lucrurile sunt simple: atât timp cât există o opţiune non-violentă, de a nu produce suferinţă altor fiinţe, nu se justifică moral să inducem această suferinţă altora”, a adăugat acesta.

O dietă mai sănătoasă

Diana are 35 de ani şi de aproximativ cinci ani a renunţat la carne şi ouă. Nu este membră a Societăţii Vegetarienilor din România pentru că, spune ea, nu simte nevoia de a intra într-o comunitate de acest fel. Nu şi-a propus un anumit stil de viaţă. A ajuns să adopte această dietă ­dintr-o întâmplare.

„Era vară şi vroiam să mănânc mai uşor. Am renunţat la carne şi apoi la ouă. Mă concentram pe salate. Am constatat că mă simţeam mai bine şi am ales să păstrez acest regim de viaţă”, a explicat Diana.

Avantajale şi dezavantajele vegetarianismului

Ca orice stil de viaţă care nu se supune normelor general acceptate de societate, vegetarianismul rămâne un subiect care naşte controverse, în special în lumea medicală. Un studiu recent publicat în „American Journal of Clinical Nutrition” arată că un regim vegetarian ar putea ajuta organismul uman să se protejeze de mai multe tipuri de cancer, notează BBC.

Cercetarea a fost făcută pe un eşantion de 52.700 de persoane şi a relevat faptul că voluntarii vegetarieni au dezvoltat, per total, un număr semnificativ mai mic de forme de cancer comparativ cu cei care consumau carne. Există totuşi un risc, potrivit profesorului Gheorghe Mencinicopschi, director al Institutului de Cercetari Alimentare.

„Vegetarienii sunt mai predispuşi să facă ateroscleroză”, a spus acesta. Totodată, destul de mulţi specialişti susţin că dieta vegetariană are consecinţe nefaste la nivelul organismului pentru că nu este echilibrată în nutrienţi. Astfel, cei care nu consumă carne, ouă şi lapte ajung să aibă probleme din cauza deficitului de vitamina B12, fier sau acizi graşi esenţiali.

„Riscurile cele mai mari se întâlnesc la vegani, care refuză să consume alimente de origine animală. Dacă nu se hrănesc corect, pot ajunge la malnutriţie întrucât dieta se restrânge. Un vegan trebuie să ştie mult mai multe lucruri legate de nutriţie decât un om obişnuit.”, a explicat profesorul Gheorghe Mencinicopschi.

Dieta trebuie să fie echilibrată

Potrivit lui, veganii trebuie să consume proteine vegetale de calitate superioară, mai ales quinoa, o cereală bogată în astfel de substanţe. „La lacto-ovo-vegetarieni, riscurile sunt aproape inexistente dacă îşi echilibrează dieta. Regimul poate fi benefic pentru că aportul de grăsimi saturate este mai mic”, a adăugat Mencinicopschi.

image
image

Veganii riscă să sufere de carenţe de vitamina B 12, cu rol important în funcţionarea sistemului nervos.

image


Gheorghe Mencinicopschi, medic nutriţionist

O „etichetă“ uneori agasantă

image

Vegetarienii susţin că ştiu să se hrănească echilibrat  Foto: AFP

Stil de viață



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite