Exclusiv Online: Tinerii fac alegeri în funcţie de recompensa imediată

Interviu cu asistent universitar Andreea Roşca, de la Centrul de consiliere şi orientare în carieră al Politehnicii din Bucureşti.

Adevărul: Care este reacţia viitorilor studenţi, a studenţilor sau a absolvenţilor atunci când au în faţă mai multe opţiuni? Cum aleg?

Andreea Roşca: La vârsta de 18 ani, când lumea este a ta şi crezi că poţi face totul, ai în general impresia că foarte multe lucruri ţi se potrivesc. Este pentru prima oară când eşti pus în faţa unei decizii importante - alegerea facultăţii.

Cei mai mulţi dintre tinerii din această categorie de vârstă nu iau în calcul toate implicaţiile unei astfel de decizii (de exemplu Facultatea X, mi se potriveşte în mod real? sunt suficient de informat asupra potenţialului meu pentru domeniul X sau Y? m-am informat destul astfel încât să ştiu cu exactitate ceea ce-mi oferă acest program academic? fac faţă? care sunt perspectivele mele de carieră după terminarea acestei facultăţi?). Este important să iei decizia gândind că de ea depinde cariera ta, nu să te mulţumeşti doar că a mai trecut un hop şi ai ajuns la facultate - oricare.

Dacă vorbim de categoria studenţilor şi absolvenţilor, aici lucrurile devin din ce în ce mai serioase. Absolut totul depinde de cum ai luat decizia în etapa anterioară, când te înscrieai la facultate (la care şi de ce?). În general, chiar dacă studenţii constată că nu au luat o decizie bună, că nu le place acea facultate, că nu vor să profeseze în acel domeniu, majoritatea continuă, însă frustraţi, demotivaţi, şi cu un parcurs educaţional destul de anevoios.

Care sunt cele mai mari dileme pe care le au studenţii români când sunt puşi să aleagă o carieră sau alta?

Sunt diferite motive care sunt luate în calcul în alegerea unei cariere, depinde de obiectivul pe care un tânăr îl are la începutul carierei. Pot fi motivaţii foarte concrete, de tip financiar, care au prioritate indiferent de natura jobului prestat, sau pot fi motivaţii care să vizeze dezvoltarea profesionala pe termen mediu şi lung, ceea ce înseamnă şi satisfacţie profesională, un climat valorizator, cultivarea spiritului de echipă etc.

La începutul carierei, absoventul trebuie să decidă ce anume îşi doreşte şi cum poate ajunge să obţină acel lucru. Consilierul în cariera îl poate ajuta să-şi clarifice opţiunile, să fie conştient de oportunităţi şi de balanţa avantajelor şi dezavantajelor pe care le implică orice acţiune.

Care este rolul centrului dvs. în acest sens?

Centrul de Consiliere şi Orientare în Cariera (CCOC.) din cadrul Universităţii Politehnică din Bucureşti oferă servicii specializate de asistenţă şi de consiliere în cunoaşterea ofertei educaţionale a universităţii, precum şi în dezvoltarea de abilităţi şi de competenţe specifice pentru identificarea celui mai potrivit loc de muncă.

Debutul în carieră reprezintă un moment important pentru fiecare student, viitor absolvent. Este marea trecere de la tot ce înseamnă viaţa din facultate şi adaptarea la cerinţele unui job, la lumea muncii, cum se spune. Cei mai multi absolventi resimt această trecere ca pe un şoc, fie pentru că diferenţele sunt prea mari între ceea ce au sperat şi ceea ce există în fapt, fie pentru că aspiraţiile şi aşteptările au fost prea ridicate şi posibilităţile reale nu sunt la înălţimea lor.

Acesta constituie, de fapt, motivul principal pentru care studenţii şi absolvenţii au nevoie de consiliere în carieră, consiliere psihologică sau educaţională.

Cât de repede sunt formulate opţiunile pentru carieră? Sunt la fel de hotărâţi studenţii în anii teminali ca şi bobocii?

Parcursul este dificil în ambele cazuri. Bobocii sunt în plin proces de adaptare la rolul de studenţi, la filtrarea atribuţiilor şi responsabilităţilor pe care acest rol le implică, şi, de aceea, drumul este greu. Iar în cazul studenţilor din anii terminali, se adaugă şi presiunea timpului. Din nou, sunt puşi în situaţia unei alte decizii importante pentru ei, care, la fel, trebuie luată în considerare cu toate implicaţiile posibile astfel încât să considere că au făcut o alegere bună.

Totuşi, putem constata că, spre deosebire de studenţii din anul întâi, cei care termină facultatea au deja o idee mai structurată despre ceea ce vor să facă în viitorul apropiat, sunt mai preocupaţi de mediul profesional şi de oferta de joburi, pentru asta se pregătesc încă din anii II-III, când încep să participe la diferite stagii de pregătire, internshipuri care li se oferă ca variante complementare de practică pentru câştigarea unei minime experienţe în domeniul în care vor să profeseze. Sunt oportunităţi oferite în acest sens, depinde în egală măsură şi de interesul studenţilor, de motivaţia lor, pentru a concretiza aceste şanse.

Care este elementul hotărâtor în mecanismul alegerii? Ce cântăreşte cel mai greu în formularea unei decizii?

Din păcate, „spiritul" cultivat de societatea actuală este acela că, de cele mai multe ori, atunci când ne angajăm să facem ceva, trebuie să cautăm, aproape instinctiv, recompensa din spate, şi dacă se poate şi cât mai rapidă. Una dintre dilemele studenţilor în faţa carierei, practic o ameninţare de fapt, este variabila financiară pe care aceasta o implică.

Se constată din ce în ce mai mult cât de puternic poate fi modificată satisfacţia şi motivaţia personală şi profesională în raport cu valoarea recompensei financiare. Aşadar, motivele extrinseci sunt deseori cele cu greutate, şi astfel strategiile de a avea sunt mai mult utilizate decât cele de a da.