Cum ne-au schimbat alimentaţia lumea modernă şi tehnologia

Luăm zilnic sute de decizii în ceea ce priveşte alimentele pe care le consumăm. Agitaţia lumii moderne şi tehnologia ne-au schimbat periodic stilul de a ne hrăni. Am trecut de la fructele din grădina bunicii la alimente procesate şi suntem doar la un pas de mâncarea produsă în laborator. Schimbările în privinţa alimentaţiei ne afectează tot organismul.

Suntem ceea ce mâncăm, spun cei mai mulţi specialişti în nutriţie. În ultima vreme însă foarte puţini dintre noi ştiu exact ce consumă sau au grijă zi de zi la alimentaţie.

Citeşte şi:
Ce importanţă are sarea în alimentaţie

Sandviciul valabil chiar şi două săptămâni, laptele care nu mai trebuie ţinut la frigider sau sucurile care pot fi consumate chiar şi după ani din momentul fabricării sunt un lucru normal pentru cei mai mulţi dintre noi. Nu şi pentru bunicii noştri, care au crescut cu alimente produse de ei şi care încă mai tânjesc după mâncarea de altădată. Şi ei au fost nevoiţi să se adapteze erei moderne în privinţa alimentaţiei.

Ca pe vremuri

Ion Stănilă (79 de ani) trăieşte într-o comună din Prahova, de lângă Ploieşti. Îşi aminteşte cu drag borcanele cu borş de casă sau pe cele cu lapte pus la prins din dulapul din locuinţa bătrânească în care a trăit toată viaţa.

„Copiii din ziua de azi nu mai ştiu ce înseamnă o legumă din grădină, o ciorbă acrită cu zarzăre sau o plăcintă cu vişine. Ştiu doar mâncăruri d-ale lor, cu carne tocată, îngheţată şi sandviciuri cu salam şi alte nebunii", spune bătrânul. A mâncat o singură dată mâncare tip fast-food, în urmă cu trei ani, când a fost în vizită la fiul său, în Bucureşti. „Nu au avut timp să facă ceva de mâncare şi au adus, în cutii colorate de carton, nişte sandviciuri rotunde cu de toate. Parcă erau nişte turnuri. Cu brânză, cu cartofi prăjiţi, cu carne de pui... Dar nici puiul lor nu este ca acesta de casă. Aici faci o supă grasă de găină de nu-ţi mai trebuie nimic", mai spune el.

Mai multe calorii

Şi aşa, modificările de la o generaţie la alta demonstrează şi cât de des s-a schimbat stilul nostru alimentar. Burgerul care lui nea' Ion i se pare o ciudăţenie fără limite va fi înlocuit cu alte feluri de mâncare din ce în ce mai tehnologizate. Iar ştirile din ultima vreme dovedesc acest lucru. În urmă cu câteva săptămâni, cercetătorii olandezi anunţau că, în mai puţin de un an, am putea consuma burgeri ce conţin carne dezvoltată în eprubetă. Ei au prelevat deja 10.000 de celule stem de la bovine, care au fost apoi lăsate să se multiplice de mai mult de un miliard de ori pentru a produce ţesutul similar muşchiului de vită.

Produsul obţinut se va numi carne in vitro. Specialiştii în nutriţie sunt încă reticenţi în privinţa realizării acestui proiect, care ar putea reprezenta o nouă revoluţie alimentară, după trecerea de la produsele naturale la cele procesate şi la fast-food.

Dacă reuşita mâncării produse în laborator este încă o necunoscută, specialiştii şi bucătarii spun că, în mod sigur, va exista o nouă modificare a stilului de alimentaţie. Iar aceasta nu va fi deloc benefică pentru organismul uman.

Studiile realizate până în prezent au demonstrat că valoarea nutriţională a alimentelor pe care le consumăm a scăzut de la o perioadă la alta, iar produsele bogate în vitamine şi minerale sunt deja istorie. În acelaşi timp, a crescut numărul de calorii pe care le consumăm la fiecare masă, iar porţiile au devenit din ce în ce mai mari.

Drogul snacksurilor

Potrivit unei cercetări realizate în SUA, un american consumă în medie, la o masă, cu 570 de calorii mai mult decât în 1977. O explicaţie ar putea fi tipul mâncării, dar şi faptul că porţiile sunt mai mari, iar gustările dintre mese, mai dese. „În urmă cu 30 de ani aveam trei mese pe azi, iar o gustare însemna un ceai neîndulcit. Acum, oriunde te uiţi vezi mâncare", susţine profesorul Barry Popkin. Stilul alimentar a determinat şi apariţia unor fenomene îngrijorătoare: populaţia Planetei este mai grasă ca niciodată, iar un sfert dintre americani suferă de obezitate.   

Hamburgerii fac parte din meniul zilnic al multor tineri   Foto: SHUTTERSTOCK

O altă explicaţie a acestui lucru îngrijorător este faptul că mâncarea din ziua de astăzi conţine fel de fel de substanţe chimice, multe cu efecte similare cu cele ale drogurilor. Cercetătorii britanici au demonstrat că este aproape imposibil să stăm departe de mâncarea nesănătoasă. Grăsimile din aceste alimente activează un mecanism biologic care ne face să ne dorim să consumăm din ce în ce mai mult.

Sandviciul care expiră în 14 zile

Compania alimentară britanică Booker a anunţat apariţia pe piaţă a sandviciului care îşi păstrează prospeţimea timp de 14 zile. Tehnologia din spatele acestei invenţii alimentare este simplă, după spusele lui Ray Boggiana, inginerul alimentar care a creat acest sandvici. „Am renunţat la salată şi roşii, deoarece au tendinţa de a se îmbiba de umezeală în timp. Apoi am înlocuit oxigenul din interiorul ambalajului cu nitrogen şi dioxid de carbon. Este aceeaşi tehnologie folosită pentru a conserva carnea în vid." Alte două elemente esenţiale ale sandviciurilor sunt pâinea din ovăz şi maioneza care sunt amestecate cu ingrediente speciale pentru a opri deterioarea acestora în timp. Inovaţia a fost primită cu interes mai ales de comercianţi. Vlad Andriescu

Bucătărie: între invenţii şi tradiţie

Odată cu evoluţia stilului alimentar, s-a modificat şi felul în care gătim. Deşi românii au rămas fideli ciorbelor şi micilor, mâncarea de la restaurant şi tipurile de gătit din ce în ce mai revoluţionare şi-au făcut apariţia şi în meniul nostru. „Ingredientele nu s-au diversificat foarte mult în ultima vreme, însă am început să împrumutăm între popoare", explică bucătarul Cristian Sora de la TV Paprika. Astfel au apărut bucătăria fushion sau cea moleculară. În privinţa tendinţelor viitoare, Sora spune că atât timp cât vor exista ingrediente de calitate, bucătarii nu vor avea limite la inventivitate.

" Nu există o modă în alimentaţie, iar tot ceea ce e procesat este dăunător pentru că nu este compatibil cu genetica noastră."
Gheorghe Mencinicopschi
specialist în nutriţie

Cum s-a schimbat  meniul nostru

- Specialistul în nutriţie Gheorghe Mencinicopschi identifică principalele etape prin care am trecut din punct de vedere al alimentaţiei.

- Perioada în care omul era vânător-culegător. „Omul, în majoritatea existenţei sale, adică peste 90%, a fost vânător -culegător. S-a hrănit cu vânat, peşte, rădăcinoase, fructe şi ouă. Mai puţin cereale şi lapte, aceste alimente apărând în meniu în urmă cu aproximativ 10.000 de ani", explică profesorul Gheorghe Mencinicopschi. Cu timpul, între organismul uman şi tipul de alimentaţie s-a format o compatibilitate genetică, mai exact între alimente şi cromozomi, iar această mâncare, adaptată perfect la organismul uman, reprezintă „adevărata hrană", mai spune specialistul. În perioadele îndepărtate, omul consuma în medie 300-600 de specii de plante şi animale.

- Perioada în care omul a devenit agricultor. Consumatorul a trecut de la animale şi plante sălbatice la cele domesticite şi în acealaşi timp a devenit mai sedentar.

- Perioada modernă. A venit imediat după revoluţia industrială şi a însemnat industrializarea agriculturii şi, după 1900, chimizarea intensă a produselor.

- Anii '90. Deşi este o perioadă mult mai scurtă decât celelalte, anii '90 au adus organismele modificate genetic, alimentele rafinate şi cele puternic procesate. Mencinicopschi susţine că aceste produse, care domină încă piaţa sunt sărace ca valoare nutriţională, nu conţin fibre, minerale şi substanţe de care organismul are nevoie.

- Hrana de laborator. Oamenii de ştiinţă din întreaga lume susţin că vom mânca produse dezvoltate în eprubetă în mai puţin de un an. Controversele privind cât de sănătoase sunt aceste alimente sunt însă abia la început.

Alimentaţia modernă şi riscurile ei

Următorul pas: mâncarea produsă în laborator   Foto: SHUTTERSTOCK

„Timp de 40.000 de ani genetica nu s-a schimbat, în timp ce stilul alimentar s-a modificat de mai multe ori. Oamenii trebuie să înţeleagă faptul că nu ne putem adapta decât în zeci de mii de ani unui nou tip de alimentaţie. De aceea, ar trebui să avem o dietă foarte apropiată de cea din vremea în care omul era vânător-culegător", explică Gheorghe Mencinicopschi.

În prezent, alimentele cu cât sunt mai modificate şi mai procesate, cu atât sunt mai nesănătoase. „Nu există o modă în alimentaţie, iar tot ceea ce e procesat este dăunător pentru că nu este compatibil cu genetica noastră", adaugă el.

Acesta se declară împotriva celor care consumă foarte multă carne, dar şi a celor vegetarieni, pe motiv că organismul uman este adaptat unui stil alimentar omnivor, iar orice modificare produce dereglări. Impactul acestora este unul major, 70% din bolile actuale, mai ales cele cronice, fiind generate de alimentaţie şi de stilul de viaţă.

Cele mai multe riscuri şi implicit boli le-a adus alimentaţia modernă, adică mâncarea tip fast-food şi alimentele procesate. „Astfel au apărut bolile civilizaţiei moderne, de la supraponderalitate, la obezitate, sindromul metabolic, boli cardiovasculare, hipertensiune, până la diabet de tip II, cancer şi boli neurodegenerative", spune Mencinicopschi. Iar lista lor poate continua. Ba, mai mult, se poate dubla odată cu aparţia noilor forme de alimentaţie de genul hamburgerului de laborator.

Alimentaţia eco

Mâncarea eco este apropiată de ceea ce consumau strămoşii noştri, adică este mult mai sănătoasă decât cea procesată, spune Mencinicopschi. Există însă şi excepţii. Alimentele procesate, chiar dacă sunt făcute din ingrediente bio, sunt la fel de dăunătoare ca şi celelalte. „Cumpărăm aceleaşi boli, pe bani mai mulţi", conchide specialistul.

70% din bolile actuale, mai ales cele cronice, sunt generate de alimentaţie şi de stilul de viaţă.