Eroi în viaţa virtuală, învinşi în lumea reală

Un joc pe calculator te poate face să pierzi tot: familia, prietenii şi locul de muncă. Pentru unii este un vis urât, alţii l-au trăit deja. A fost mai bine de 10 ani prins într-un joc care i-a schimbat complet viaţa. Îşi spune AsaSinA, aşa cum îl ştiu prietenii lui din mediul virtual.

 „Jucam opt ore pe zi. Veneam de la serviciu, mă aşezam la calculator şi mă culcam la 2.00-3.00 dimineaţa", povesteşte AsaSinA. În joc, femeie, dar în lumea reală, un bărbat de 33 de ani. Jocul care l-a prins se numeşte „Lineage II", un fantasy Massive Multiplayer Online Role-Playing Game (MMORPG), care aduce zilnic online 5.000 de playeri din România.

Citiţi şi:

Creatorul celor mai tari jocuri video din lume

Prietenii din lumea virtuală i-au devenit, timp de 10 ani în care jocul a fost pe primul loc în viaţa lui, şi singurii amici din lumea reală. Mai ales după ce s-a despărţit şi de soţia lui, pe motiv că „nu-i înţelegea pasiunea". „Patru ani de relaţie, doi ani de căsnicie. Ea nu mă înţelegea şi nu se implica în ce-mi plăcea mie. În ultima perioadă a relaţiei începuse să-mi reproşeze că mă joc şi că nu mai avem viaţă socială", încearcă să explice AsaSinA.

Susţine că nu regretă că s-a despărţit de soţie, sugerând faptul că pasiunea lui era doar un lucru care a accentuat prăpastia dintre ei. Priveşte însă cu regret către cei 10 ani în care viaţa lui a însemnat doar „Lineage". „Pentru mine, viaţa reală a învins, după mulţi ani risipiţi - am pierdut licenţă la facultate, examene. N-aş mai face acelaşi lucru pentru că am îmbătrânit. Acum am contact cu jocul doar ca asistent de administrator. Joc foarte rar", spune AsaSinA. Momentul care l-a făcut să-şi dea seama că trebuie să se oprească a fost atunci când s-a trezit singur. A înţeles că prietenii din lumea virtuală nu-i pot înlocui pe cei din lumea reală. Mai mult, îşi aminteşte că a pierdut şi un loc de muncă bun, de specialist IT, din cauza jocului. „Eram dependent de joc. Într-o zi m-am trezit singur". Acum are o nouă relaţie, un nou loc de muncă, şi încearcă să rămână conectat cu oamenii din lumea reală. Îşi aminteşte că în urmă cu câţiva ani avea întâlniri frecvente cu oamenii din joc. Se întâlneau în lumea reală, ieşeau la bere, la o discuţie.

Întâlniri între gameri

AsasinA vorbeşte cu admiraţie despre alţi colegi de joc care şi-au întemeiat relaţii chiar prin intermediul acestui canal. Un exemplu este Blonda, o tânără de 21 de ani, care este prinsă de joc de mai bine de doi ani. Joacă în prezent patru ore pe zi şi spune că acest lucru nu-i afectează viaţa de student. Pe actualul ei partener de viaţă l-a cunoscut tot în joc, în urmă cu ceva timp.

El este administratorul unui server şi s-au văzut faţă în faţă la o întâlnire cu gaşca din joc. „El m-a plăcut, dar nu mi-a spus nimic atunci. După ce am terminat o relaţie în care eram implicată, un prieten comun ne-a făcut să ne întâlnim", povesteşte Blonda. O altă jucătoare şi-a părăsit prietenul pentru un gamer francez, cu care s-a cunoscut în „Lineage II". La două săptămâni după ce au interacţionat în joc, ea s-a mutat în Franţa.

Un pas spre adicţie

Întâlnirile cu prietenii din joc au devenit însă din ce în ce mai rare pentru cei care s-au lăsat de această pasiune. „Am rămas prieten cu mulţi. Dar sunt amintiri şi atât", spune AsaSinA. „Sunt puşti care nu-şi dau seama în ce intră. Unii sunt buni, altii urmează să ajungă foarte buni". AsaSinA a încercat să stea de vorbă cu o parte din tinerii care se apucă acum de joc. „Ei spun că nu îţi creează dependenţă. Îşi dau seama când ajung ca mine". 

Neoficial în România

„Lineage II: The Chaotic Throne" este un fantasy Massive Multiplayer Online Role-Playing Game, în care acţiunea se petrece cu 150 de ani înaintea primului joc, numit „Lineage". Lumea lui Lineage II, un joc lansat în Coreea de Sud în 2003, este un pământ sfâşiat de război, iar trei regate rivalizează pentru putere. Playerii pot juca pe serverele oficiale din SUA şi din Europa, însă trebuie să plătească o taxă. În România există mai multe servere neoficiale, unde jucătorii se pot loga fără să plătească nimic. Aceştia îşi creează un avatar şi pot interacţiona cu ceilalţi jucători. Nu pot deveni însă renumiţi la nivel mondial pentru că nu joacă pe serverele oficiale şi nu pot câştiga bani din joc. Singura modalitate de a câştiga bani, pentru cei care joacă oficial, este prin vânzarea caracterelor, după ce acestea devin puternice.

Pasiune până la epuizare

Mulţi gameri îşi petrec nopţile în săli de joc

În urmă cu câteva săptămâni, un bărbat din China a murit de epuizare, după ce s-a jucat  non-stop pe calculator, timp de trei zile, într-un Internet cafe din Beijing. Cazuri tragice ca acestea s-au întâmplat însă de mai multe ori de când febra jocurilor pe calculator a cuprins lumea. În 2009, un adolescent britanic a ajuns la spital după ce a jucat 24 de ore „World of Warcraft", un joc similar cu  Lineage. La fel, în 2005, un tânăr de 28 de ani din Coreea de Sud a murit după ce s-a jucat fără pauză pe computer timp de 50 de ore. Prezenţa unor cazuri extreme în lumea playerilor este confirmată şi de rezultatele mai multor studii la nivel internaţional, care arată că din ce în ce mai mulţi adolescenţi, dar şi adulţi devin dependenţi de jocuri.

Potrivit unei cercetări citate de AFP, aproximativ unul din zece copii americani care folosesc jocuri video ar putea fi dependenţi de această metodă de petrecere a timpului. Aproape 90% din tinerii între 8 şi 18 ani au declarat că folosesc jocurile video, iar 8,5% din ei demonstrează „modele de joc patologice" şi prezintă cel puţin 6 din cele 11 simptome clinice ale dependenţei. În medie, un tânăr petrece 16,4 ore pe săptămână jucându-se pe calculator sau pe consolă.

Înaintea sexului

Jocurile pe calculator au intrat şi în dormitor, susţin 70% din femeile care au participat la un studiu şi care se plâng că partenerul le acordă  mai puţină atenţie decât computerului. Potrivit unei cercetări citate de „The Daily Mail", 50% din bărbaţi au refuzat sexul pentru a se juca pe calculator, iar 5% spun că pasiunea lor i-a costat chiar relaţia. Cel mai „vinovat" joc este „Call of Duty", urmat de „Football Manager", „Grand Theft Auto", „Fifa" şi Medal of Honor. 4 din 10 gameri recunosc că se joacă în fiecare noapte.

Game over: când jocul devine dependenţă

Dependenţa de jocuri pe calculator este ca orice altă adicţie, nocivă precum jocurile de noroc, drogurile sau alcoolul, spune psihoterapeutul Cristiana Leviţchi. „Internetul şi calculatorul sunt instrumente folositoare, însă depinde cum le folosim. Jocul pe calculator este virtual, este ca şi cum trăim într-o altă lume. E o lume paralelă, fără legătură cu realitatea", adaugă Leviţchi. Nu oricine ajunge însă captiv în aceste jocuri pe calculator şi, implicit, în lumi virtuale în care îşi poate crea o identitate ireală.

„Cei care ajung dependenţi au un fond mai adictiv sau sunt persoane timide, cu probleme în a se integra în societate. De obicei, sunt băieţi, adolescenţi, care nu pot avea un contact fizic real cu o persoană şi caută un refugiu pe internet, unde este mai simplu să se dezvolte", mai spun specialiştii. Cei care ajung să conştientizeze faptul că au o problemă ar trebui să facă în primul rând o vizită la psihiatru, iar apoi să apeleze la consiliere psihologică. De multe ori, problema de fond nu e dependenţa, iar pentru a rezolva adicţia trebuie descoperită cauza reală. „Poate a preluat o dependenţă din familie, sau poate este vorba de o serie de trăiri: neîncredere, deprimare, complexe de inferioritate, mai ales sociale. Mulţi ajung captivi în lumea virtuală din lipsă de prieteni în lumea reală", afirmă Cristiana Leviţchi.

Prieteni ireali

Relaţiile create în interiorul unui astfel de joc sunt de cele mai multe ori baloane de săpun. Atât în cazul prieteniilor, cât şi în cazul relaţiilor de iubire, ceea ce îi leagă pe parteneri este o pasiune comună, cea pentru joc. Dacă pasiunea dispare, este foarte posibil să se piardă şi lucrurile bune din relaţie.

„Într-o prietenie e nevoie de mai mult. Poate nu au valori comune, un stil de viaţă asemănător", crede psihoterapeutul. Dacă relaţiile din interiorul jocului sunt, de fapt, unele la distanţă, cele din lumea reală sunt greu de menţinut în cazul în care unul dintre parteneri este dependent de jocuri pe calculator. Dacă acesta nu-şi rezolvă problema, e căsătorit de fapt cu dependenţa, iar familia este pe locul doi.

"Cei care ajung dependenţi sunt persoane timide, cu probleme în a se integra în societate. De obicei, sunt băieţi, adolescenţi, care nu pot avea un contact fizic real cu o persoană şi caută un refugiu pe internet."
Cristiana Leviţchi psihoterapeut