Ecologia se învaţă

Pentru cei mai mulţi dintre noi, reciclarea sau obiectele din materiale ecologice sunt o noutate. Pentru cei mici sunt noţiuni pe care le învaţă din şcoală şi le folosesc zilnic. Copiii sunt mai receptivi la spiritul ecologic. Zeci de şcoli participă lunar la concursuri de acest gen, iar cursuri opţionale de protecţia mediului nu mai sunt o raritate.

„Stinge lumina când ieşi din cameră. Vei avea mai mulţi bani la piaţă“! Acesta este mesajul care îţi sare în ochi cum intri în hol. Nu este holul unei case în care se fac economii pe timp de criză, ci culoarul unei şcoli. Şcoala 79 din Capitală. Pe toţi pereţii, afişe mici cu mesaje ecologice.

Paginile de ziar şi desenele pe teme ecologice fac ca pereţii să pară foarte verzi. Cei mici ştiu deja ce înseamnă ecologie. Carnavalul eco - cu costume ecologice - este deja o obişnuinţă pentru cei mici. „Doamna şerveţel“, „robotul“ şi zânele create din peturi, din hârtie folosită sau din capace de plastic au fost vedetele de anul acesta. Copiii înţeleg ce înseamnă ecologia. „Dacă în viaţa ta nu ai sădit un pom, înseamnă că ai trăit degeaba“, ne învaţă o fetiţă de clasa a IV-a.

Jucării ecologice

Învăţătorii şi profesorii sunt şi ei implicaţi în acţiuni de protejare a mediului. „Avem o materie opţională de ecologie. Copiii sunt foarte receptivi“, spune Mihaela Badea, profesor de fizică şi coordonatoare a echipelor care participă la concursuri de ecologie. Cei din clase primare văd încă reciclarea prin ochii lor mari de copii.

Jucăriile din materiale reciclate sau pălăriile din carton îi fac să zâmbească la orele de lucru manual. „Am făcut avionul dintr-un pet de apă, i-am pus roţi din capace de sticle, iar elicea este din carton“, se mândreşte un băiat de clasa a II-a cu noua lui creaţie. 

În majoritatea şcolilor din România, protecţia mediului prinde la cei mici. Aceştia îi implică şi pe părinţi. La Şcoala 79, părinţii sunt cei care pierd nopţile pentru a-i ajuta pe elevi cu designul paginilor de reviste ecologice şi cu planşe desenate. Copiii se gândesc însă la mai mult: flori din sticle de plastic sau o replică a Turnului Eiffel din deşeuri. Toate sunt expuse în şcoala lor.

Activiştii ecologişti recunosc că responsabilitatea faţă de natură se învaţă. „Din experienţa mea pot să spun că educaţia ecologică trebuie să înceapă încă din şcoală pentru cei mici. Pentru adulţi este deja prea târziu“, spune Anamaria Bogdan de la Asociaţia Salvaţi Dunărea şi Delta.

Nu e sigur că elevii de acum care învaţă protecţia mediului din şcoală vor fi la fel de responsabili şi atunci când vor deveni adulţi, mai ales că la liceele cu profil „ştiinţele naturii“ ecologia nu mai e materie obligatorie.  Diferenţa dintre felul în care copiii, pe de o parte, şi adulţii, de cealaltă, percep ecologia se observă aproape la fiecare pas. Curţile şcolilor sunt pline de copaci, fără urmă de gunoaie, în timp ce colţurile de stradă cu mormane de deşeuri sau mucuri de ţigară vorbesc de la sine.

Copii receptivi

„Eu sunt de acord cu introducerea temei ecologice în programele şcolare“, crede şi Şerban Copot, membru al formaţiei Animal X, în prezent activist ecologist. El este sigur că puştii sunt receptivi la aceste probleme. Ne aminteşte chiar de un studiu făcut în toată Europa în cadrul căruia copiii au fost puşi să deseneze case. „Cei educaţi în spiritul eco au desenat casa cu un coş de gunoi lângă“, adaugă Şerban Copot.

Tinerii, nepăsători cu natura

Tinerii cu vârste sub 35 de ani sunt cei care se gândesc cel mai puţin la ecologie, arată studiul „Ecologismul în România”, realizat online. Astfel, aproape 20% din respondenţii din mediul urban încadraţi în această categorie de vârstă spun că nu au auzit de nicio acţiune ecologistă până în prezent, iar cei mai mulţi dintre ei sunt sceptici în privinţa rezultatelor concrete ale acestor campanii.

În cazul celor din afara Bucureştiului , doar 34% au participat în ultimul an la o acţiune de acest gen. Din categoria persoanelor cu vârste peste 35 de ani, mai bine de 56% au participat la acţiuni de plantare a copacilor sau de strângere a deşeurilor.

Comportament poluant

Chiar şi aşa, campaniile ecologice sunt încă la început la noi, iar specialiştii în domeniu sunt număraţi pe degete. „Cei mari se pot adapta, însă foarte greu. Dacă nu eşti educat în acest fel, este foarte greu să te mai schimbi”, cred aceştia. Acest lucru este recunoscut de foarte mulţi: 88% din români spun că la noi nu se pune accent pe protecţia mediului şi cei mai mulţi sunt nemulţumiţi în ceea ce priveşte suprafaţa verde din oraşul în care locuiesc.

În plus, peste 80% recunosc că propriul lor comportament este principal factor poluator, pe locurile următoare situându-se poluarea auto şi factorii industriali. În privinţa măsurilor pe care sunt cel mai dispuşi să le ia, aceştia au amintit reducerea consumului de apă şi de energie electrică. ;

Traiul bio cade greu la buzunar

Ecologia este o practică considerată prea scumpă de foarte mulţi dintre noi. Studiile arată că doar 1% din români consumă alimente ecologice, cu toate că acestea sunt benefice sănătăţii umane.

Produsele bio se obţin prin practicarea sistemului de agricultură ecologică, ce interzice folosirea organismelor modificate genetic, a fertilizanţilor şi pesticidelor de sinteză, a stimulatorilor şi regulatorilor de creştere, precum şi a hormonilor şi a antibioticelor. Principalul motiv pentru care nu ajungem la produsele bio este preţul prea mare al acestora.

Elevii Şcolii 79 din Capitală au făcut o floare din deşeuri

Cu toate acestea, majoritatea lanţurilor de hipermarketuri şi supermarketuri au lansat game bio ale mărcilor proprii. Produsele alimentare nu sunt singurele la care trebuie să avem grijă. La raft, unii dintre cumpărători se gândesc la implicarea socială a companiei care oferă anumite produse. Astfel, un studiu realizat de Asociaţia pentru Relaţii Comunitare arată că 69% din cei intervievaţi se gândesc că „mai bine nu cumpără un produs al unei firme care dăunează mediului şi sănătăţii”.

Spirit de competiţie

Spiritul ecologic al copiilor este dezvoltat atunci când învăţarea se face în joacă, spun profesorii. Dacă la mijloc e şi un concurs , atunci gunoaiele se transformă în cele mai frumoase obiecte. Elevii de la Şcoala 79 participă în prezent la o competiţie pe teme eco-civice, organizat de Petrom. Nu s-au mulţumit cu o echipă, ci au format trei.

Prima etapa a concursului naţional eco-civic “Şcoala lui Andrei” a strâns aproape 1.000 de proiecte calificate şi 5.000 de elevi înscrişi în concurs de la 239 de şcoli din toată ţara.

Premiul cel mare al concursului constă în participarea echipei la Tabăra “Ţara lui Andrei” organizată în  vara  aceasta  în  staţiunea Durău, în judeţul Neamţ. În plus, proiectul  câştigător  va  primi  o finanţare de 10.000 de euro.

Grătar ecologic

Orice picnic şi orice grătar ar trebui să fie urmate de o acţiune de colectare a gunoaielor. Aproximativ 60% din români se declară dispuşi să participe la strângerea deşeurilor produse chiar de ei. În realitate, după clasicul grătar la pădure rămân în urmă mormane de gunoaie.