Drogurile legale, fără antidot

„Magazinele de vise“ de la colţul străzii se închid, dar consumatorii îşi cumpără „marfa“ de pe internet, inconştienţi de pericolele la care se supun. Victimele prafurilor sintetice din „spice shopuri“ sunt cel mai greu de tratat pentru că, deocamdată, nu există medicamentaţie pentru această dependenţă, spun specialiştii.

Traficul cu substanţe etnobotanice trece uşor-uşor online. Pe măsură ce magazinele stradale sunt închise de autorităţi, din ce în ce mai multe apar pe internet, iar consumatorii le umplu buzunarele „dealerilor virtuali".Tinerii care încearcă să se lase de acest „viciu la modă" apelează la centrele de tratament foarte târziu, doar atunci când îşi dau seama că au pierdut controlul. ­Marian, un bucureştean în vârstă de 27 de ani, s-a hotărât să apeleze la ajutor specializat în urmă cu aproximativ două luni, când şi-a dat seama că singur nu poate face faţă tentaţiei de a lua „special gold", sau sare de baie, după cum scrie pe eticheta produsului care este „nerecomandat consumului uman". „Nu mă puteam abţine. Doar la asta mă gândeam: cum să fac rost de 20 de lei ca să-mi iau un plic. Şi luam şase-şapte pe zi", spune tânărul.

De la heroină la sare de baie

El îşi administra o cantitate atât de mare de sare de baie pentru că organismul lui căpătase o toleranţă destul de mare în ceea ce priveşte substanţele halucinogene, în urma consumului de heroină. „Am sărit din lac în puţ. Înainte consumam heroină, dar am reuşit să mă las după mulţi ani de chin. Acum, când au apărut etnobotanicele, am zis să încerc şi eu, să văd cum sunt. Nu m-am gândit că mă vor înrobi în aşa fel, mai ales că sunt legale.

Credeam că, dacă am putut să scap de heroină, pot să mă las de orice, dar nu e chiar aşa", explică Marian. A ajuns să ia atâtea doze zilnic pentru că, spune el, efectele drogurilor sintetice sunt mult mai intense, dar şi mult mai scurte. „«Te ia» mult mai repede, dar efectul durează puţin şi trebuie să tot iei. Mă gândeam că e mai ieftin să te droghezi cu substanţe legale, dar e mai scump. O doză de heroină, care costă vreo 50 de lei, îţi ajunge o zi întreagă, pe când chimicalele astea costă 15-20 de lei plicul, dar trebuie să consumi şase-şapte pe zi", afirmă tânărul.

Nu există tratament medicamentos

Pentru că era obişnuit să se injecteze, de când consuma heroină, Marian a început ­să-şi administreze sarea de baie direct în venă, provocându-şi daune grave la nivelul sistemului vascular. „Mă injectam ca să simt mai repede efectul, dar am ajuns să nu mai găsesc vene pentru că praful ăsta «le arde». Sunt conştient că mi-am făcut mult rău singur, dar mă bucur că am dat de aceşti oameni, care mă ajută să ajung pe calea cea bună", se confesează Marian. Oamenii despre care vorbeşte sunt asistenţii sociali, medicii şi psihologii de la Centrul pentru Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog  „Pericle" din sectorul 5.

Ei consiliază şi tratează zilnic zeci de tineri care cad în capcana drogurilor legale şi ilegale. „Nu e uşor să tratezi nicio dependenţă, dar în cazul acestor noi substanţe cu proprietăţi psihoactive, pe care mass-media le numeşte, eronat, substanţe etnobotanice, lupta este mult mai grea. Nu există tratament medicamentos specific, ca în cazul celorlalte droguri. Nu le putem administra decât medicamentaţie simptomatică dependenţilor de aceste substanţe", afirmă coordonatorul centrului, medicul ­Laurenţiu Dobre.

„Astăzi e interzisă, mâine e legală"

Colegul său de la Direcţia pentru Reducerea Cererii de Droguri din cadrul Agenţiei Naţionale Antidrog (ANA), Bogdan Gheorghe, spune că, pe lângă lipsa medicaţiei, o altă mare problemă este aceea a monitorizării fenomenului. „Chiar dacă se închid toate magazinele care comercializează aceste substanţe, pericolul nu dispare pentru că există o piaţă foarte mare de desfacere pe internet. De asemenea, ele continuă să existe pe piaţă drept  «droguri legale» din cauză că structura acestor substanţe cu proprietăţi psihoactive ­este schimbată des. Din această cauză, o substanţă interzisă astăzi apare mâine în alt ambalaj, cu un component chimic schimbat, devenind iar legală", explică Gheorghe.

Consumul de aşa-numitele droguri legale a explodat în ultimii doi ani, în prezent înregistrându-se aproximativ 500.000 de consumatori la nivel naţional, conform reprezentanţilor Consiliului Europei. Având în vedere că tinerii nu sunt informaţi despre consecinţele consumului de etnobotanice şi de droguri, situaţia este cu atât mai gravă. Reprezentanţii ANA încearcă, prin seminariile pe care le ţin în şcoli şi prin alte acţiuni de prevenire, să-i educe şi să-i informeze pe tineri cu privire la pericolul drogurilor, în special al celor sintetice.

"O substanţă interzisă astăzi apare mâine în alt ambalaj, cu un component chimic schimbat, devenind iar legală.''
Bogdan Gheorghe
Direcţia pentru Reducerea Cererii de Droguri

Trei sferturi dintre magazine au fost închise

„Traficul online“ creşte pe măsură ce magazinele se închid

În România funcţionează în prezent 104 „spice shopuri", faţă de 373, câte erau înregistrate anul trecut, potrivit ultimelor date oferite publicităţii, la sfârşitul lunii trecute, de Ministerul Administraţiei şi Internelor (MAI).  
 
Reprezentanţii MAI spun că numărul „magazinelor de vise" a fost redus în urma acţiunilor desfăşurate de echipele mixte de control, alcătuite din reprezentanţi ai Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate, Gărzii Financiare, Comisariatului pentru Protecţia Consumatorilor şi ai Direcţiei de Sănătate Publică şi Direcţiei Sanitar - Veterinare. Cu toate acestea, România a ajuns între primele cinci ţări din Uniunea Europeană în ceea ce priveşte consumul de etnobotanice, care vin din China, Italia şi Spania. 

Valoarea totală a amenzilor aplicate de autorităţi la nivelul întregii ţări, în perioada februarie - aprilie 2011, a însumat peste 2,3 milioane de lei. De asemenea, au fost înregistrate 186 de dosare penale, în care sunt cercetate peste 240 de persoane, conform MAI. Oficialii acestei instituţii susţin că, în prezent, în 25 de judeţe din ţară nu mai funcţionează ­niciun „spice shop", 19 dintre aceste magazine fiind închise în urma acţiunilor demarate în februarie.

„Atenţie la  comerţul online"

„Rezultatele pozitive obţinute nu trebuie să determine renunţarea la acţiunile de supraveghere a mediilor în care se pot comercializa sau consuma substanţe şi produse noi cu efecte psihoactive, dăunătoare sănătăţii. Trebuie acordată, în continuare, o atenţie specială comerţului online, dar şi promovării de acţiuni în instituţiile de învăţământ, în colaborare cu inspectoratele şcolare, pentru combaterea şi prevenirea consumului acestor substanţe", a declarat ministrul Administraţiei şi Internelor, Traian Igaş, după prezentarea raportului.

Sunt într-o „zonă gri"

Afirmaţiile medicului Bogdan Gheorghe sunt confirmate şi de specialiştii Uniunii Europene. În ultimul raport privind situaţia drogurilor în Europa, prezentat de Observatorul European pentru Droguri şi Toxicomanie (OEDT), se menţionează faptul că varietatea şi numărul canabinoidelor sintetice reprezintă o provocare în ceea ce priveşte identificarea, monitorizarea şi analiza de risc a acestora.

„Nu se cunoaşte aproape nimic despre profilul farmacologic, toxicologic şi de siguranţă al acestor compuşi la oameni", se arată în raport. Este semnalat faptul că rapoartele privind infracţiuni asociate cu acest fenomen lipsesc. „Acest lucru, şi cunoştinţele limitate privind compoziţia chimică şi efectele noilor componente, creează o «zonă gri» în jurul monitorizării acestor produse", se mai menţionează în raport.  

Pure by magic - Conform etichetei, este îngrăşământ natural. Are efecte asemănătoare heroinei. Costă între 15 şi 30 de lei.

Diesel power - Conform etichetei, se foloseşte pentru aromaterapie. Are efecte asemănătoare canabisului. Costă între 15 şi 30 de lei.

Special Gold - Sare de baie. Are efecte asemănătoare cocainei. Costă între 25 şi 40 de lei.

Frenzy - Se foloseşte pentru aromaterapie. Are efecte similare pastilelor de ecstasy.

Comentariu

Alina Neagoe
psiholog la Centrul pentru Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Pericle

„Etnobotanicele sunt drogurile «la modă»"

Consumul de produse denumite generic «etnobotanice», în absenţa unui termen care să desemneze tipul de substanţe cu efecte psihotrope, este un fenomen în plină expansiune în rândul populaţiei tinere urbane şi reprezintă tendinţa actuală a consumului de droguri din România. Cauzele creşterii acestui tip de consum de droguri în ultimii doi ani au conotaţii psihologice, sociale şi juridice. Astfel, se poate vorbi de existenţa unor factori care facilitează acest tip de consum.

 Din perspectiva socială, legalizarea acestui tip de produse a găsit o populaţie tânăra în căutarea unor senzaţii extreme de euforie «instant», pentru că existenţa cotidiană le oferea un tip de apatie, de neimplicare sau de resemnare în raport cu valori şi norme contradictorii în continuă schimbare. Tinerii consumatori de produse etnobotanice cred că nu există consecinţe negative, din moment ce sunt legale. Este doar modul în care se distrează.

O altă posibilă explicaţie este dorinţa de apartenenţă la un anumit grup de prieteni care consumă aceste produse ca o nevoie de a-şi creşte stima de sine. Adolescentul consideră că în felul acesta este «cool», este matur, are acces la senzaţii şi trăiri la care nu ajung  majoritatea oamenilor, ceea ce îl face să se simtă special. Toate acestea întăresc comportamentul adictiv al tinerilor, accentuând prăpastia dintre iluzie şi realitate, creându-le sentimentul că sunt neînţeleşi sau că nu-şi găsesc locul în societate.