De ce ni se pierd bagajele pe aeroporturi?

Pasagerii care constată la destinaţie că valizele lor au fost pierdute de companiile aeriene trec prin momente de disperare. Bucuria de a te întoarce acasă sau de a ajunge într-un loc de vis dispare brusc când bagajul tău nu mai apare pe banda de rulare din aeroport.

„Bagajul dumneavoastră a fost localizat în zona Paris. Va decola mâine după-amiază şi va ateriza la Bucureşti la 14.30. După o oră, puteţi să veniţi", se aude la capătul celălalt al firului de telefon. O voce metalică se grăbeşte să-ţi comunice informaţiile de parcă ai deranja-o teribil cu întrebările privind propriile tale bunuri rătăcite de o companie aeriană pe care ai plătit-o să te ducă la destinaţie cu tot cu bagaj.

Când auzi un asemenea răspuns, nu poţi decât să te gândeşti că bagajul este o entitate total diferită de tine şi că te poţi considera norocos că a binevoit să accepte, în cele din urmă, traseul pe care tu i l-ai stabilit iniţial, neţinând cont de propria lui voinţă. Dar acesta e un caz fericit. Pentru că bagajul, în care e înghesuită o părticică din viaţa ta, a fost localizat. Alţii ajung în situaţii care-i aduc în pragul nebuniei. Ei sunt ghinioniştii.

În vara anului 2005, am asistat la o întâmplare care, dacă nu ar fi fost neplăcută, ar fi fost de-a dreptul haioasă. Un grup de bulgari a ajuns la Berlin cu un zbor Alitalia. Deloc surprinzător pentru unii, compania aeriană le-a pierdut bagajele. Au urmat plângeri depuse şi zile grele de aşteptare.

Fetele şi băieţii din grup nu aveau mai nimic în bagajele de mână. Şi nici prea mulţi bani de cheltuială. Hainele de pe ei se tranformaseră în uniformă zilnică. Sunau în fiecare zi la aeroport şi întrebau dacă se mai ştie ceva de bagajele lor.

Nimic! Aproape două săptămâni, cât au stat la Berlin, bagajele nu au sosit. Dar în ziua în care au plecat, au primit telefonul mult aşteptat. Erau deja la aeroport şi se îmbarcau pentru a se întoarce acasă. La bordul unui avion al aceleiaşi companii - aveau bilete dus-întors. Au aflat că bagajele lor tocmai ajunseseră la hotelul la care fuseseră cazaţi. După ce-ţi trece starea de enervare, o astfel de situaţie nu poate decât să te amuze!

Puncte de oprire

Bagajul ce urmează să fie transportat în cala avionului urmează un drum bine stabilit, dar în punctele prin care trece pot apărea, în anumite cazuri, probleme. Bagajul trece prin punctul de check-in, în momentul în care pasagerul se prezintă pentru îmbarcare. Este scanat, transportat spre un loc de depozitare preliminară, după care este sortat, etichetat şi încărcat pentru a fi transportat la avion, explică Societatea Internaţională pentru Telecomunicaţii Aeronautice.

În cazul unui zbor ce presupune un transfer, adică schimbarea avionului pentru a ajunge la destinaţie, bagajul trece din nou prin aceleaşi etape, mai puţin prin cea de check-in. În tot acest proces, apare o altă etapă importantă, numită „reconciliere", ce asigură sincronizarea între numărul bagajului, datele pasagerului şi, respectiv, datele zborului. Imediat după aterizarea avionului, bagajul este descărcat şi adus în punctul în care pasagerii pot reintra în posesia lui.

Despăgubiri limitate

Pasagerii pot solicita doar până la 1.134 de euro de la liniile aeriene cu titlu de despăgubiri pentru pierderea bagajelor. Aşa a decis, joi, Curtea Europeană de Justiţie, într-un caz în care un călător a solicitat justiţiei triplul acestei sume. Limita sumei până la care pot fi trase la răspundere liniile aeriene este stabilită prin Convenţia de la Montréal, ratificată de Uniunea Europeană în 2001. Suma compensatorie poate fi mai mare dacă pasagerul a făcut o declaraţie specială la plecare privind valoarea bagajului şi dacă a plătit o sumă adiţională.

Milioane de bagaje pierdute

Anul trecut, circa 25 de milioane de bagaje au fost pierdute, temporar sau definitiv, în aeroporturi, situaţie care a costat companiile aeriene 2,5 miliarde de dolari. Datele au fost comunicate de Societatea Internaţională pentru Telecomunicaţii Aeronautice (SITA).
52 % din aceste pierderi au avut loc în timpul transferurilor, în timp ce 16% din bagaje nu au părăsit aeroportul la plecare, arată SITA, care se bazează pe date ale Asociaţiei Internaţionale de Transport Aerian (IATA).

Erorile de etichetare şi manipularea necorespunzătoare sunt, de asemenea, la originea pierderilor, subliniază compania specializată în etichetarea electronică a bagajelor. Majoritatea bagajelor pierdute sunt găsite şi predate proprietarilor în 48 de ore. Totuşi, 850.000 de bagaje, reprezentând 3,4% din total, rămân nereclamate sau sunt furate. În pofida acestor nereguli, numărul bagajelor pierdute este în scădere cu 23,8% faţă de anul precedent, susţine organizaţia.

„O parte din această scădere este atribuită numărului mai mic de pasageri care au călătorit anul trecut, dar o diminuare cu 2,9% a numărului pasagerilor rămâne net inferioară scăderii de 23,8%", a subliniat SITA, adăugând că la scăderea numărului de bagaje pierdute au contribuit îmbunătăţirile aduse sistemului de gestionare a bagajelor şi de verificare a pasagerilor.

De obicei, pasagerilor li se permite să aibă un bagaj de cală pentru care transportul este gratuit. Limita de greutate diferă, însă, în funcţie de companie, rută şi, nu în ultimul rând, în funcţie de clasa la care se călătoreşte: economic sau business.

Atenţie la kilograme!

Pentru excedentul de greutate se percepe o taxă suplimentară. Dacă, în general, cei care călătoresc la clasa economic pot avea un bagaj de cală de circa 20 de kilograme, cei care optează pentru clasa business pot avea unul de circa 30 de kilograme. De asemenea, fiecărui pasager îi este permis să aibă şi un bagaj de cabină sau de mână pentru care nu trebuie să plătească o taxă. Şi în acest caz, limita de greutate diferă în funcţie de companie, de tipul de avion, dar şi de rută. În general, este cuprinsă între 7 şi 10 kilograme.

Cum te descurci în situaţii-limită?

Reprezentanţii Aeroportului „Henri Coandă" Bucureşti au explicat că un pasager care constată că i s-a pierdut un bagaj trebuie să se adreseze companiei aeriene de la care a cumpărat biletul. „Prin cumpărarea unui bilet de avion, pasagerul încheie, de fapt, un contract cu compania aeriană respectivă, aceasta fiind responsabilă pentru toate aspectele legate de călătoria cu avionul, inclusiv de cele legate de bagaje", susţin aceştia.

„Răspunderea cărăuşului este reglementată prin Convenţia de la Montréal sau de sistemul Convenţiei de la Varşovia", notează IATA. Potrivit Convenţiei de la Montréal, aplicată de transportatorii din Comunitatea Europeană, în cazul distrugerii, pierderii, deteriorării sau întârzierii bagajelor se acordă compensaţii de aproximativ 1.200 de euro în majoritatea cazurilor. Mulţi transportatori care nu fac parte din Comunitatea Europeană au ales să aplice aceeaşi convenţie. Conform Convenţiei de la Varşovia, pentru pierderea, deteriorarea sau întârzierea bagajului de cală se acordă circa 20 de euro per kilogram.

Orice acţionare în instanţă pentru a pretinde daune trebuie iniţiată în termen de doi ani de la data sosirii aeronavei.

Bagajul perfect

Site-urile specializate în turism se întrec în a da sfaturi pasagerilor cu privire la modul în care trebuie să-şi facă bagajul pentru a nu-şi strica vacanţa sau bucuria de a ajunge acasă, chiar dacă valizele le-au fost rătăcite. O soluţie ar fi să aibă în bagajul de mână toate bunurile de valoare, cadourile pentru cei dragi, dar şi câteva articole de îmbrăcăminte care să-i scoată din încurcătură, în cazul în care merg în vacanţă.

De asemenea, ideal este ca bagajul de cală să nu conţină decât obiectele de care au nevoie de-a lungul sejurului. În acest fel, evită şi orice eventuală problemă legată de un excedent de greutate şi, implicit, o suprataxă.