Despre ce vorbesc românii

Speriaţi de recesiune, împovăraţi de datorii, cu prea puţin timp liber şi familii de întreţinut, românii transformă conversaţiile cu prietenii în mici şedinţe de „psihoterapie“. Muncă multă, bani puţini, colegi nu foarte bine pregătiţi, sănătate jalnică, viaţă de familie pe apucate. Toate sunt subiecte uzuale de conversaţie pentru românii de azi.

„Nu mai suport locul ăsta de muncă. E groaznic. Şeful ăsta nou nu înţelege nimic. Nu ştie care e mersul lucrurilor aici, nici nu-şi dă silinţa să înţeleagă, în schimb, are păreri", spune indignat Marius. Abia ajuns la o terasă din centrul Bucureştiului, seara, pe la 10.00, tânărul nici nu se aşază bine la masă lângă prietenii care-l aşteptau că şi începe să vorbească despre problemele de la locul de muncă. „Şi după ce că nu înţelege nimic, mai vine şi să ne spună că ar trebui făcute reduceri de personal, că nu sunt bani. Mai lipseşte să ne anunţe că ne taie şi salariile", adaugă Marius. Cristian îi ţine isonul. „Te înţeleg perfect. Să vezi cum e la noi... Ăia care muncesc sunt fraierii, ăia care chiulesc sunt cei mai tari. Şi nimeni nu zice nimic. Tot ţie, care tragi, ţi le pun în cârcă. Să tot ai loc de muncă în ziua de astăzi", spune Cristian, revoltat şi el. Discuţia continuă în aceeaşi notă, pe aceeaşi temă. Iar cazul nu este unul izolat.

Citiţi şi:

Ce mai vând românii pe internet?

Alina, în vârstă de 32 de ani, recunoaşte că, în ultima perioadă, problemele de la locul de muncă - volumul mare de sarcini, efectivul scăzut şi banii din ce în ce mai puţini - au făcut-o să-şi verse ofurile pe prieteni. „Cei care trec prin situaţii similare mă înţeleg. Unii sunt însă mai fericiţi. Vorbesc şi ei despre locul de muncă, dar n-au atâtea probleme. Dar, până la urmă, despre ce să vorbim? În ziua de azi, parcă toată viaţa noastră nu se concentrează decât pe serviciu", spune Alina.

De la birou la spital

Şi cum munca peste măsură merge mână-n mână cu vizitele la medici, mulţi angajaţi stresaţi ajung să se plângă nu numai de mersul lucrurilor la serviciu, ci şi de starea deplorabilă de sănătate în care au ajuns tocmai din această cauză. O afirmaţie de genul „Mă doare stomacul", aruncată în mijlocul cercului de prieteni şi cunoscuţi, are toate şansele să nască reacţii pe măsură. „Şi pe mine", „Nu mă impresionezi. Eu am probleme şi mai mari", „Ce iei? Să-ţi zic ce mi-a recomandat mie medicul" sunt doar câteva dintre replicile prompte pe care le primeşti dacă te plângi de vreo problemă de sănătate. Banii, criza economică, impozitele şi comparaţiile cu situaţia de dinaintea Revoluţiei sunt şi acestea la ordinea zilei. O plimbare printr-un parc este suficientă pentru a-i auzi pe cei din jur vorbind de situaţia economică dezastruoasă cu care se confruntă. Ei, dar şi ţara.

„Iar politicienii nu fac nimic." Totul e „tipic românesc". Dacă tinerii şi adulţii se plâng de lipsa banilor, respectiv de datoriile la bănci, cei trecuţi de 60 de ani se întrec în comparaţii cu regimul trecut. Doar conversaţiile despre copii sau nepoţi par să le mai înveselească feţele. Asta până când nu se ajunge din nou la capitolul bani.

Frăţia mamelor

„E incredibil cât au ajuns să coste hainele pentru copii", îi spune Marilena, o femeie în vârstă de 35 de ani, prietenei sale, Ioana, care are aceeaşi etate. Sunt în parcul Cişmigiu cu copiii lor, un băieţel în vârstă de 3 ani, respectiv o fetiţă de 2. „Hainele ca hainele, dar jucăriile... Dacă vrei ceva mai de calitate, ai încurcat-o", îi răspunde Ioana. Uşor dezamăgite că de data aceasta nu s-au întâlnit şi cu celelalte doamne cu
care s-au împrietenit în parc, prin copiii lor care se joacă împreună, femeile recunosc că de când au devenit mame nu le mai pasă de nimic în afară de copii, iar subiectele lor de discuţii sunt axate pe această temă.

Pe soţi n-au reuşit să-i corupă, spun ele amuzate, bărbaţii cu care-şi împart viaţa fiind preocupaţi de teme tipic masculine, cum ar fi fotbalul şi maşinile. „Astea nu se vor schimba niciodată. Aşa e de când lumea şi pământul", spune râzând Marilena.

Subiecte de conversaţie

Pe forumurile de pe internet, românii lansează subiecte de discuţii variate. Totuşi, pe foarte multe dintre acestea, cele mai multe postări şi comentarii sunt legate de următoarele subiecte:

- Muncă
- Situaţie politică şi economică (criză, rate la bănci,
impozite)
- Familie şi copii
- Oboseală, stres
- Sănătate
- Maşini
- Sport (în principal fotbal)
- Religie
- Îngrijire personală
- Locuri de vizitat sau în care au fost deja

„Terapie" prin conversaţie

Conversaţiile online sunt la ordinea zilei Foto: Reuters

Psihologul Elisabeta Ilie afirmă că vorbim despre problemele noastre şi le ascultăm pe ale celor din jur întrucât „acest fapt ne ajută să ştim că există întotdeauna un rău mai mare decât ceea ce ni se întâmplă nouă în momentul de faţă". „Oamenii aleg să vorbească despre lucrurile dureroase atunci când vor să-şi pună ordine în gânduri. Dar, de foarte multe ori, a vorbi doar despre probleme este un mod de a fugi de asumarea responsabilităţii implicate de acţiunea necesară rezolvării lor", explică, la rândul său, psihologul Aniela Minu.

De obicei, ne axăm pe subiecte în funcţie de ce anume există în orizontul atenţiei. Dar mai există şi alte motive, afirmă Elisabeta Ilie. „Uneori bravăm, considerăm că ne pricepem foarte bine să rezolvăm problemele altora, alteori suntem mânaţi de spiritul de turmă - dacă toată lumea vorbeşte despre un subiect, aşa facem şi noi. Se întâmplă însă să ne şi regăsim în anumite poveşti", adaugă aceasta.

O metodă la îndemână

Din lipsă de timp, însă, mulţi îşi mută conversaţiile online, reuşind astfel să compenseze într-o anumită măsură absenţa lor fizică din cercul de prieteni. Potrivit unui studiu făcut de GfK, în România, internetul
este folosit în principal pentru a sta de vorbă cu prietenii sau familia şi pentru distracţie. Faţă de consumatorii din alte părţi ale lumii, românii utilizează mesageria instant în mult mai mare măsură: 63 % din utilizatorii de internet din oraşele României, faţă de 32% din internauţii din 26 de ţări de pe toate continentele. Reţelele sociale şi comunităţile online sunt frecventate de tot mai multe persoane, principalul scop al utilizatorilor fiind de a-şi ţine la curent prietenii şi familia cu noutăţi despre ei, dar mai ales de a afla ce se întamplă în viaţa acestora.

Am uitat de lucrurile plăcute

Un schimb constructiv de păreri la o cafea este revigorant

Specialiştii în comportament uman afirmă că, de multe ori, uităm să abordăm subiecte care ne-ar putea însenina viaţa fie pentru că problemele sunt acute, fie pentru că a privi jumătatea goală a paharului reprezintă modul în care ştim să ne raportăm la viaţa noastră. „De regulă, despre un aspect negativ se discută foarte mult, iar părţile bune sunt prea puţin punctate. Am constatat, lucrând cu familii, că atunci când părinţii încep să se vaite de comportamentul copilului nu mai contenesc cu nemulţumirile. Dacă trebuie să spună ce apreciază la propriul copil, abia scot câteva cuvinte", spune Elisabeta Ilie.

„Vorbind numai despre probleme, riscăm să intrăm într-un cerc vicios pentru că ajungem să trăim emoţii negative care ne vor spori îngrijorarea, ne vor bloca mintea şi, în final, nu vom putea găsi soluţiile necesare", atrage atenţia psihologul Aniela Minu. „Dacă exagerăm cu discuţiile despre necazuri, avem parte de un tonus scăzut şi devenim depresivi", spune şi Elisabeta Ilie. Care este soluţia? Problemele trebuie formulate de aşa natură încât să putem întrevedea o rezolvare, conchide Aniela Minu.