Dependenţi de propria frumuseţe

Tratamente cosmetice şi de înfrumuseţare, loţiuni şi farduri din comerţ. Pe aceste lucruri se duc mai bine de 40% din banii tinerelor de la oraş. Dependenţa de frumuseţe ascunde complexele celor care nu au limite când vine vorba de imaginea lor.

Alina S. îşi numără pe degete viciile. Nu bea, nu fumează. Totuşi are o dependenţă - merge foarte des la saloanele de frumuseţe. “Îmi doresc să ajung model, aşa că am grijă de mine până la cel mai mic detaliu”, spune tânăra de 18 ani, în timp ce manichiurista are grijă ca unghiile ei să iasă perfect.

Vine la salonul de cosmetică de cel puţin 3 ori pe săptămână. “Noroc cu părinţii că îmi dau bani. Ei se gândesc că mai bine am grijă de mine, decât să dau banii pe ţigări sau pe alte distracţii”, se justifică Alina. În prezent, munceşte cu jumătate de normă, ca promoter, însă banii pe care îi câştigă sunt puţini.

E conştientă că exagerează uneori cu grija pentru imaginea sa, dar cere acelaşi lucru şi de la cei apropiaţi. “Prietenul meu este la fel de îngrijit ca mine.

Nu aş suporta să stau cu un bărbat care nu se epilează, care nu se pensează sau care nu îşi face manichiura”, mai spune Alina. Tânăra lasă la saloanele de înfrumuseţare peste 800 de lei lunar.

Suma nu este una ieşită din comun nici pentru doamnele ce stau “cuminţi”, pe scaunele de coafor sau în sala de aşteptare a salonului din Cartierul Muncii, din Capitală.

Servicii complete

Numărul celor dependenţi de frumuseţe este în creştere. Nici chiar pe timp de criză femeile nu renunţă la cosmetică. Potrivit studiilor, o clientă cheltuie la un salon de înfrumuseţare, în medie, 300 de lei pe lună. În cazul clientelor fidele care ajung să treacă pragul cabinetelor de cosmetică aproape zilnic, suma se dublează.

“70% dintre clienţii salonului fac parte din categoria celor fideli. Vin de 2-3 ori pe săptămână şi cheltuiesc lunar aproximativ 800 de lei”, spune Dorina Ţalea, administratorul unui salon din Capitală.

Gusturile clienţilor s-au schimbat în ultimii ani. Potrivit unui studiu  ISRA Center Marketing Research efectuat în urmă cu doi ani, la acea vreme, cele mai căutate servicii de înfrumuseţare erau tunsul, coafatul şi manichiura.

“Clientele îşi doresc servicii mai complexe, iar în ultima perioadă am observat că cele de întreţinere corporală şi tratamentele faciale au luat avânt”, mai spune Dorina Ţalea.

Criteriile de alegere ale unui salon specializat sunt: curăţenia, profesionalismul personalului, igiena, preţurile practicate, apropierea faţă de locuinţă, amabilitatea lucrătorilor, produsele utilizate şi programul. Cei care preferă să se îngrijească acasă au pus umărul în ultimul an la creşterea vânzărilor de cosmetice cu peste 15%.

În timp ce alte pieţe europene sunt în recesiune în privinţa cosmeticelor, în România,  firmele de profil se înghesuie să-şi facă loc.

Cei mai mulţi dintre românii care ajung să fie preocupaţi la fiecare pas de felul în care arată nu ar exclude operaţiile estetice, chiar dacă acestea sunt costisitoare. Mărirea sânilor şi remodelarea corporală sunt cele mai căutate intervenţii. 

“Există acest sindrom al dependenţei de operaţii estetice. În acest binom medic-pacient, doctorul este cel învestit cu responsabilitate. Pacientul trebuie descurajat când solicită o intervenţie ce nu-şi are rostul”, crede profesorul Ioan Lascăr, preşedintele Asociaţei Române a Chirurgilor Plasticieni. 

Complexe mascate

Dependenţa de frumuseţe este de cele mai multe ori periculoasă. În spatele dorinţei de a-şi crea o imagine perfectă se ascund multe complexe, cred psihologii.

“E important ca persoana să conştientizeze sursa nemulţumirii sale faţă de propriul corp. Dacă sursa este una externă, adică o persoană apropiată care îi evidenţiază defectele, atunci cel mai bine este ca sursa să fie eliminată”, crede psihologul Jeni Chiriac.

Aceasta recunoaşte că există şi bărbaţi care le dau de înţeles femeilor că, pentru a nu le părăsi, ele ar trebui să se schimbe. Femeile nu sunt singurele care pot ajunge dependente de frumuseţe.

“O treime dintre clienţii saloanelor de cosmetică sunt bărbaţi. Dintre aceştia, o bună parte cer servicii de masaj, manichiură, epilat şi pensat”, spun reprezentanţii din  industrie. 

Urâţenia închipuită

Grija excesivă pentru imagine poate fi un semn al sindromului dismorfic corporal cunoscut şi sub numele de "sindromul urâţeniei închipuite". Acest sindrom este o tulburare psihică ce se manifestă prin  preocuparea excesivă pentru un defect imaginar sau unul fizic minor. Preocuparea poate fi centrată simultan pe mai multe părţi ale corpului, spun medicii.

O avere pentru un corp nou

Clienţii clinicilor de chirurgie estetică sunt în cea mai mare parte femei aflate în căutarea unei noi vieţi sau preocupate intens de propria imagine. Chiar dacă intervenţiile chirurgicale nu sunt deloc ieftine, foarte multe femei le consideră “o investiţie pe termen lung”.

Cele mai dorite modificări sunt sânii mai mari, mai puţine riduri, un corp mai suplu şi un nas mai mic. Pentru toate acestea, o femeie trebuie să plătească aproximativ 10.000 de euro.

Cele mai multe dintre femei preferă să facă mai multe intervenţii în acelaşi timp pentru a reduce costul spitalalizării, spun medicii esteticieni. O pereche de sâni cu câteva numere mai mari costă peste 2.500 de euro, în timp ce preţul pentru o remodelare a nasului este de 1.500 de euro.

Tratamentele faciale sunt şi ele la mare căutare. Injectările cu toxină botulinică sunt preferate de clienţi pentru reducerea ridurilor de expresie. Femeile trecute de o anumită vârstă apelează la chirurgia plastică pentru a masca semnele îmbătrânirii. 

Riscurile frumuseţii forţate

Cele mai multe tratamente cosmetice nu au contraindicaţii pe termen scurt. Medicii dermatologi avertizează însă că substanţele chimice folosite pot fi foarte periculoase. De exemplu, parabenii – conservanţii utilizaţi de producători pentru a creşte durata de valabilitate a produsului - pot produce probleme multiple pentru piele, inclusiv cancer.

În plus, persoanele dependente de tratamente estetice ajung în această situaţie şi din cauză că efectele acestora durează destul de puţin. Injectările cu toxină botulinică pot avea efect 2-3 luni, la fel ca şi alte tratamente de lifting facial. În aceste condiţii, nici operaţiile estetice nu sunt scutite de riscuri, mai ales atunci când nu sunt realizate de profesionişti.

“Riscurile sunt pentru pacient de a nu obţine ceea ce şi-a propus. Ba chiar, de a fi mai rău decât înainte. Apoi, există riscul apariţiei unor complicaţii. Pentru pacienţi, cel mai sigur este ca un astfel de serviciu să fie oferit de chirurgii specializaţi”, spune medicul plastician Ioan Lascăr.

Profilul clientului saloanelor de cosmetică şi clinicilor de estetică s-a diversificat în ultimii doi-trei ani: de la femei de 20-24 de ani, până la bărbaţi  şi femei de peste 40 de ani.