Dependenţa de junk food ne scurtează viaţa

Produsele de tip junk food ocupă mai bine de jumătate din dieta unui om normal. Specialiştii în nutriţie atenţionează că aceste obiceiuri de consum declanşează boli grave. Merdenele, pizza, hamburgeri, sucuri. Din comoditate sau pentru că aşa şi-a format gustul, orăşeanul nu mai concepe meniul cotidian fără aceste alimente.

„M-am îngrăşat în patru luni cu 20 de kilograme”, ne-a mărturisit Claudia S. (29 de ani), angajata unui fast
food. Din comoditate sau poate pentru că e gratis, Claudia mănâncă deseori la serviciu.

Ea pune kilogramele în plus şi pe seama stresului. În restaurantul în care lucrează intră, zilnic, cel puţin o mie de persoane. „Vin şi-mi cer «repede» meniuri peste meniuri, se înghesuie la coadă”, descrie tânăra atmosfera.

Experimentul Click!

Din dorinţa de a experimenta pe propria piele acest stil de viaţă, reporterul „Click!” Bogdan Nicolai a mâncat timp de o lună numai la McDonald’s. A ales acest „exerciţiu” intrigat de aglomeraţia veşnică din fast food-uri. Bogdan a apelat la un medic nutriţionist înainte de a începe „regimul” fast food, iar analizele îi indicau o stare bună a sănătăţii. Cântărea 69 de kilograme la 28 de ani şi făcea sport zilnic.

În prima săptămână s-a obişnuit cu un mic dejun compus dintr-o porţie mare de cartofi prăjiţi, două McToast, două cafele, şi un suc de portocale. „După trei săptămâni am trecut deja la încă o porţie mare de cartofi prăjiţi şi încă două McToast mari şi un Cheeseburger”, ne-a mărturisit Bogdan. 

Tot mai mult

Dacă în primele două săptămâni, îşi cumpăra la prânz doi hamburgeri - un dublu Cheeseburger, un Royal DeLuxe -, două porţii de cartofi prăjiţi şi la desert mai mânca o îngheţată sau o plăcintă, în cea de-a treia săptămână a ajuns să adauge încă două sandvişuri şi să dubleze porţiile de cartofi prăjiţi.

La fel s-a întâmplat şi cu McFish-urile şi McNugetts-urile de la masa de seară, care s-au dublat din a treia săptămână. „Simţeam că mi-e foame în continuu”, ne-a explicat Bogdan. După două săptămâni şi-a refăcut analizele. Medicul l-a avertizat că există riscul unei hepatite cronice.

S-a ambiţionat şi a hotărât să ducă până la capăt experimentul.  ”După vreo 15 zile am început să am insomnii, mă trezeam noaptea cu poftă de mâncare, îmi era sete mereu şi mă gândeam numai la McToast-urile de dimineaţă”, povesteşte Bogdan. La serviciu nu avea chef de nimic: „cel puţin o oră după micul dejun şi după masa de prânz, mă simţeam ca şi cum aş fi fost sedat”, ne-a mărturisit tânărul. Seara, avea palpitaţii, deşi nu se ştia cu afecţiuni cardiace.

Tinerii, mai expuşi

La sfârşitul probei s-a ales cu nouă kilograme în plus. Deşi i-a luat mai bine de jumătate de an să-şi potolească pofta de a mânca orice şi oricând, Bogdan mărturiseşte că se mai simte uneori ispitit când trece prin faţa vreunui McDonald’s.
„Dependenţa de junk food variază.

Pentru copii şi adolescenţi perioada de acomodare se instalează destul de repede, pentru că mâncarea rapidă înlesneşte comunicarea şi socializarea”, ne-a explicat psihologul Ştefania D. Niţă.

Ea a mai adăugat că „fast food-ul e la modă, reuneşte persoane de vârste apropiate şi este un obicei preferat pentru că nu impune protocolul de servire a mesei şi este rapid”.

Alimentaţie sănătoasă prin lege

Anul trecut, în plină campanie electorală, Ministerul Sănătăţii Publice iniţia actele normative pentru o alimentaţie sănătoasă în unităţile de învăţământ preuniversitar, aşa-numita legislaţie anti-fast-food în şcoli.

Legea 123/2008 şi ordinul care i-a urmat (1.563/2008) stabileau că în chioşcurile din incinta şcolilor nu vor putea fi comercializate o serie de alimente „nerecomandate” preşcolarilor şi elevilor.

Pe lista alimentelor interzise au intrat prăjiturile, bomboanele şi acadelele  - alimente cu conţinut mare de zaharuri; hamburgerii, pizza, produsele de patiserie, cartofii prăjiţi – adică toate acele alimente cu un conţinut mare de grăsimi; chipsurile, biscuiţii, sticksurile, snacksurile – toate cu un conţinut mare de sare, dar şi băuturile răcoritoare.

Românii mănâncă în fugă

În medie, aproximativ 200.000 de români intră zilnic în cele 58 de restaurante McDonald’s din toată ţara, ne-a declarat Cristian Savu, directorul de comunicare al companiei.

Adică aproape 3.500 de consumatori în medie pe fiecare res­taurant. Informaţii date publicităţii anul trecut de KFC, competitor pe piaţa restaurantelor cu servire rapidă, arată că alţi 35.000 de consumatori români iau masa în cele peste 30 de restaurante ale acestui lanţ, bonul mediu plătit de fiecare fiind de 20 de lei.

La McDonald’s, în preferinţele tuturor consumatorilor se regăsesc hamburgerii, Big Mac-ul şi cartofii prăjiţi, în timp ce doamnele şi domnişoarele preferă salatele. De la KFC, românii mănâncă mai ales aripioarele picante.

„În ultimii trei ani, vânzările au avut un puternic trend pozitiv, creşterile de la un an la altul fiind reprezentate de procente cu două cifre, mai mari de 10% - o performanţă pentru piaţa restaurantelor cu servire rapidă”, a precizat Cristian Savu de la McDonald’s.

Perioadele aglomerate din zi sunt orele prânzului, după-amiaza şi seara, când românii aleg să iasă în oraş cu familia sau prietenii.

Meniuri şi petreceri pentru copii

Meniurile pentru copii (Happy Meal) sunt mai mult decât atractive nu doar pentru destinatarii lor, ci şi pentru părinţi care, până la urmă, sunt cei care fac alegerea. Ei se pot orienta spre sucuri naturale, dar şi spre fructe servite ca desert.

Copiii sunt atraşi de restaurantele McDonald’s şi datorită petrecerilor care se pot organiza aici. Sunt restaurante – precum cel proaspăt renovat de la Unirea – pentru care solicitările de rezervare trebuie depuse cu săptămâni bune în avans.

Modelul personal, educaţia celor mici 

Uleiul de măsline conţine grăsimi „bune”

„O băutură carbogazoasă face cât patru-cinci cafele pentru un copil de până în 10 ani”, atenţionează nutriţionistul Gheorghe Mencinicopshi. El susţine că alimentaţia adulţilor şi obişnuinţa lor de a consuma mâncăruri de la colţul străzii sau din restaurantele de tip fast food îi afectează cel mai mult pe copii, care învaţă astfel să adopte un stil asemănător.

„Un bărbat de vreo 70 de kilograme ar trebui să consume zilnic 2.500 de kcal, în timp ce o femeie e bine să se rezume la 2.000”, arată Mencinicopschi. Copiii pot consuma, în medie, în jur de 1.500 de kcal.

 „Importantă e calitatea caloriilor nu neapărat numărul acestora”, mai precizează Mencinicopschi. Specialistul susţine că metabolismul copiilor este extrem de afectat de „alimentele gunoi”, care deşi sunt bogate în calorii, au un aport nutritiv foarte sărac.

În plus, „aceste alimente împiedică fixarea calciului în oase în cazul celor mici şi îi transformă în viitoare victime ale osteoporozei, bolilor cerebrale, cardio-vasculare şi a unor diverse forme de cancer”, a mai precizat Mencinicopschi.