De ce suntem mai generoşi de Sărbători
0
În preajma Crăciunului, organizaţiile caritabile se întrec în campanii în beneficiul celor nevoiaşi. Este perioada în care românii sunt mai darnici. Un kilogram de orez, o jucărie sau o pereche de pantofi donate de Sărbători nu schimbă viaţa unui om. Doar dacă eşti generos pe termen lung poţi să vezi diferenţa.
Daniel (9 ani) nu lipseşte niciodată de la şcoală, deşi nu are ceas acasă. Nu are nici lumină şi nici apă potabilă. El, cei cinci fraţii ai săi şi părinţii stau într-o cameră construită din pământ, în Fundulea, judeţul Călăraşi. Au o singură fereastră, scobită în peretele din pământ dinspre stradă. Uşa e construită din bucăţi de lemn şi nu ajunge până sus, iar înăuntru au două paturi şi un fel de sobă din fier. Nu au lemne, aşa că pun pe foc cauciuc. Faţa lui Daniel este negricioasă, din cauza fumului în care stă toată ziua.
Mai multe donaţii decât anul trecut
Familia lui se află în evidenţa Asociaţiei „Ana şi Copiii" din 2008. Weekendul trecut, când membrii Asociaţiei au mers la Fundulea să le ofere un ajutor de Crăciun, părinţii nu erau acasă. „Tatăl munceşte cu ziua ca să facă rost de bani pentru familie, iar mama merge la biserica din localitate la fiecare sărbătoare ca să primească alimente cu care să-şi hrănească copiii", spune Mihaela Voivozeanu, preşedintele Asociaţiei „Ana şi Copiii". Organizaţia îi ajută în fiecare an, singura cerinţă fiind ca cei mici să meargă la şcoală.
Anul acesta, familia a primit zahăr, ulei, orez, dulciuri, cozonac, gel de duş, detergent şi deodorant, mănuşi, fulare, hăinuţe şi câteva jucării strânse în urma campaniei „Faptele bune să ne-adune". „Am primit mai multe donaţii decât în aceeaşi perioadă a anului trecut. Campania noastră a fost mai vizibilă pentru că am avut sprijinul Danei Nălbaru. Am strâns trei urne pline cu jucării şi foarte multe donaţii în alimente, hăinuţe şi rechizite", spune Mihaela Voivozeanu.
Daniel şi fraţii lui nu au schiţat niciun gest când au primit jucăriile. I-au fixat doar cu privirea pe cei care veniseră în vizită. „La ei nu prea vin oameni binevoitori să le aducă daruri", explică Mihaela Voivozeanu.
Evoluţia se vede pe termen lung
Asociaţia „Ana şi Copiii" a fost înfiinţată în 2007 şi de atunci ajută peste 100 de familii defavorizate din Bucureşti, Giurgiu, Buzău şi Călăraşi. De Crăciun, de Paşte, de 1 iunie şi la început de an şcolar încearcă să-i sensibilizeze pe oameni la problemele cu care se confruntă copiii din familiile sărace şi să-i încurajeze să ajute.
Gabriel (9 ani), un puşti vesel, cu ochii albaştri, care a venit cu cei doi fraţi ai săi la întâlnirea cu membrii asociaţiei, a primit un căţeluş de pluş „de la Moş Crăciun". L-a strâns la piept şi i-a înfăşurat braţele moi în jurul gâtului. Cei trei fraţi trăiesc doar cu bunica. Mama lor a fugit de-acasă după ce tatăl a bătut-oşi a intrat la închisoare. Ei sunt însă îngrijiţi şi, la fel ca ceilalţi, merg la şcoală.
Echipa Asociaţiei „Ana şi copiii" a vizitat la Fundulea în jur de 12 familii. La 24 decembrie va merge din nou, pentru a duce daruri de Crăciun pentru alte opt. „Asociaţia ajută şi copiii ai căror părinţi încearcă să-şi facă o locuinţă şi să se autodepăşească. Noi încurajăm acest comportament pentru că vrem ca micuţii să meargă la şcoală şi să trăiască într-un mediu adecvat dezvoltării lor", explică Mihaela Voivozeanu.
Asociaţia organizează în fiecare an strângeri de fonduri, de alimente, de hăinuţe, jucării sau de rechizite pentru Centrul de zi în care copiii vin să-şi facă temele sau să participe la diferite activităţi educative. La 22 decembrie, toate familiile din Bucureşti pe care le are în grijă Asociaţia vor primi şi ele pachete cu alimente, dulciuri şi detergenţi.
„Aceşti copii se bucură de tot ce le oferim, dar viaţa lor nu se schimbă doar cu acest mic ajutor. Trebuie să fii alături de ei pe termen lung ca să vezi cum evoluează", spune preşedintele Asociaţiei „Ana şi Copiii". Cea mai grea „bătălie" a Mihaelei Voivozeanu de-abia începe însă. Vrea ca locuinţa în care stau Daniel şi fraţii lui să fie racordată la reţeaua de electricitate şi, dacă va găsi sprijin, să le construiască măcar încă o cameră. „Până nu vezi cum trăiesc aceşti copii, nu îţi dai seama unde ajunge micul ajutor pe care l-ai dat. Campaniile pe care le vedem la televizor te încurajează să dai, dar nu îţi arată şi finalitatea acţiunii tale. De aceea, oamenii sunt sceptici în a oferi continuu şi ajută doar de Sărbători, atunci când li se cere", spune Voivozeanu.
Doar 20% din români fac gesturi umanitare în fiecare an de Crăciun
Românii îşi ajută semenii aflaţi la nevoie, dar destul de puţin, arată sondajele realizate atât la nivel naţional, cât şi la nivel internaţional. Potrivit studiului „Tendinţe ale comportamentului filantropic", realizat de Asociaţia pentru Relaţii Comunitare în 2007, 35% din persoanele chestionate au spus că au donat bani, 2%, obiecte, iar 23%, atât bani, cât şi obiecte.
Un alt studiu, realizat în acest an de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie, arată că 21,2% din români obişnuiesc să facă gesturi caritabile în fiecare an de Crăciun, 16,5 % spun că dăruiesc de cele mai multe ori câte ceva de Sărbători, iar alţi 44,75%, că au din când în când acest obicei.
Mai puţin generoşi decât vecinii
Motivaţiile pentru a dona sunt destul de diferite, arată sondajul „Tendinţe ale comportamentului filantropic". Majoritatea (55%) au donat pentru că „pot să ajute", 48%, din milă sau din compasiune, iar 46%, pentru că li s-a cerut. Alte motivaţii sunt faptul că donatorul are încredere în organizaţia respectivă sau în persoana care cere, crede că are datoria morală să facă acest lucru sau crede că poate contribui la schimbare. 20% fac acest gest pentru că l-au făcut şi alţii, 15%, pentru că au fost educaţi în acest sens.
Majoritatea donaţiilor se duc către biserici şi mănăstiri, apoi către săraci şi cerşetori, dar şi la persoanele care au fost victime ale unor dezastre. Abia pe locul patru sunt donaţiile către organizaţiile neguvernamentale. Faţă de alte state din lume, nu suntem însă foarte generoşi. Potrivit „World Giving Index 2010", în ceea ce priveşte donaţiile pentru săraci, suntem pe locul 142 din cele 153 de ţări luate în calcul pentru alcătuirea clasamentului. De altfel, majoritatea statelor din Europa Centrală şi de Est se situează în a doua jumătate a topului. În România, 14% din oameni au donat bani pentru a-i ajuta pe cei aflaţi la nevoie, arată acest index.
Oferim mai mult pentru a ne simţi mai bine
Festivalul anual al Brazilor de Crăciun organizat de Salvaţi Copiii, „Campania jucăriilor de pluş" realizată de IKEA pentru a sprijini UNICEF şi Salvaţi Copiii şi concertul caritabil susţinut de pianistul britanic Ronan O'Hora pentru a ajuta secţia de terapie intensivă nou-născuţi a Spitalului „Marie Curie" din Bucureşti sunt doar câteva dintre evenimentele care îi invită pe oameni să fie mai darnici anul acesta înainte de venirea Moşului.
Perioada Sărbătorilor
este cea mai potrivită pentru a cere ajutorul celorlalţi. „Un prim motiv este construcţia socială a Crăciunului, o perioadă de fericire, de bunătate. Al doilea este faptul că gestul de a dărui are un efect terapeutic asupra celui care oferă, îl face să se simtă mai bun, îşi orientează atenţia spre ceilalţi", explică psihologul Bogdana Bursuc.
Efectul terapeutic al generozităţii
Atunci când dăruim, ne interpretăm propria situaţie în termeni fericiţi, adaugă ea, pentru că le oferim celor care au mai puţin şi ne amintim astfel lucrurile pentru care ar trebui să fim recunoscători.Psihologul spune că, pentru a rezista, generozitatea trebuie motivată. „Persoana care oferă trebuie să obţină anumite beneficii, aprecierea celorlalţi, bucuria lor, să vadă efectele pozitive", spune Bogdana Bursuc. În plus, adaugă ea, este modelată social de ceea ce vedem în jurul nostru. De aceeaşi părere este şi sociologul Alfred Bulai, care spune că, pentru fi altruişti, avem nevoie de resurse suficiente pentru a ajuta, dar şi de un model.
Ajutorul media
Presa are şi ea un rol important. „Campaniile de impact sunt cele din media. La un teledon, de exemplu, din cei care donează bani, 90% nu aveau iniţial acest gând. Sunt stimulaţi de spectacolul care se desfăşoară la televizor, încărcat cu un sens simbolic", explică Bulai. Deşi sondajele arată că nu suntem foarte generoşi în comparaţie cu alte state din Europa, Alfred Bulai spune că, la noi, este vorba de un altfel de altruism, care provine din modelul rural. În lumea rurală, eşti găzduit de cineva fără să-ţi ceară bani, ceea ce se întâmplă mai rar în Germania sau în alte ţări din Vest, aminteşte acesta.
"Gestul de a dărui are un efect terapeutic asupra celui care oferă, îl face să se simtă mai bun."
Bogdana Bursuc psiholog
"La un teledon, din cei care donează bani, 90% nu aveau iniţial acest gând. Sunt stimulaţi de spectacol."
Alfred Bulai sociolog
Se încarcă comentariile...
