De ce cumpărăm falsuri

Ne bucurăm când cumpărăm ieftin, însă preţurile mici pot ascunde obiecte dubioase. Falsurile pot reprezenta un pericol şi pentru sănătate, fie că este vorba de medicamente, parfumuri, haine, brichete sau baterii de telefoane mobile.

„Am comandat un parfum de pe un site şi când m-am dat cu el mi-am dat seama că pur şi simplu nu-i simt mirosul decât foarte vag, în condiţiile în care am avut şi parfumul original luat din duty-free şi persista toată ziua", mărturiseşte Ioana V.

Ea spune că a sunat la numărul de pe site şi „a fost expediată rapid" spunând că, pentru a-i returna banii, trebuie să prezinte dovada că nu e original. Pe de altă parte, Mădălina P. afirmă că e o prostie să cumperi parfumuri sau pantofi de pe internet. „Chiar dacă dai un ban în plus, e recomandat să te deplasezi la magazin şi să încerci pe propria piele ce cumperi", spune ea. Iulia, în schimb, face parte din categoria clienţilor care nu îndrăznesc să cumpere ceva ce nu probează. „M-am mai uitat pe site-uri de profil din România, însă nu am avut curajul să cumpăr. Mai bine mă duc în magazin, dau un pic mai mult, dar măcar stau liniştită că nu am luat un produs contrafăcut", explică ea.

Victor S. a cumpărat o lanternă de la un mare magazin de profil, dar a returnat-o pe motiv că era un produs contrafăcut. „Lanterna cu trei leduri se voia «ceva» care nu are nevoie de baterii pentru a lumina, se încărca un acumulator apăsând repetat pe o manetă. Dar, în realitate, avea doar două baterii mici, iar după ce s-au consumat, lanterna n-a mai funcţionat", povesteşte el. Victor a recuperat banii pe care i-a dat pe produs şi de un real ajutor i-a fost bonul de casă, pe care îl păstrase. Una dintre problemele cumpărătorilor nu este neapărat achiziţia unor falsuri, ci preţul acestora, care, în opinia multora, este prea mare pentru valoarea respectivelor obiecte.

„Atât timp cât eu cumpăr adidaşi contrafăcuţi cu 200 de lei, iar ei costă într-un magazin decent cu 100 de lei mai mult, prefer să cumpăr originalul, pentru că falsul mi se pare oricum scump. Decât fake-uri la 200, mai bine originali la 300. Eu prefer să dau mai mult pe ei, ştiind că cei originali sunt testaţi medicinal", este de părere Cristian I.

Diferenţe vizibile

Principala diferenţă între produsele originale şi cele contrafăcute constă în calitatea vizibil diferită a acestora, ceea ce determină şi preţul mult mai mic cu care se comercializează produsele contrafăcute. „De cele mai multe ori, produsele contrafăcute nu sunt finisate corespunzător, au defecte de fabricaţie şi nu prezintă toate elementele caracteristice produselor originale. De exemplu, au etichete diferite, instrucţiuni de folosire improprii, ambalaje necorespunzătoare etc.", explică avocatul Gabriel Turcu, preşedintele Asociaţiei Române pentru Combaterea Contrafacerilor (REACT). Totuşi, chiar dacă preţul produselor contrafăcute este mai mic faţă de cel al produselor originale, acesta nu este întotdeauna un criteriu de deosebire. „Diferenţele cele mai mari apar la produsele de lux, ce poartă mărci renumite şi care se adresează unui segment de public restrâns", afirmă preşedintele REACT România.

El spune că falsurile pot fi găsite pe internet, la vânzătorii ambulanţi care vin la uşă, în supermarketuri şi mai ales în micile magazine de cartier şi la tarabe, unde, în general, produsele comercializate pot proveni şi din alte surse decât canalele autorizate de distribuţie. Reprezentanţii Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) susţin că produsele contrafăcute se vând mai ales în marile centre comerciale precum Europa, Dragonul Roşu sau Doraly.

Lista falsurilor confiscate de-a lungul timpului de autorităţi cuprinde încălţăminte, îmbrăcăminte sport, accesorii pentru telefonia mobilă, produse cosmetice, tampoane igienice, medicamente, ţigări, jucării etc. Din piaţa totală, aceste produse deţin o pondere de circa 25-27%, în scădere la jumătate faţă de acum doi ani, potrivit estimărilor REACT.

Sociologul Mircea Kivu este de părere că, de multe ori, românii cumpără produse contrafăcute pentru că le plac anumite mărci şi, prin urmare, nu este important dacă este fals, ci că produsul „arată ca originalul". „Asta spune despre noi, ca popor, că sunt relativ needucaţi în cultura consumului, dar avem şi un sistem de control deficitar din partea statului", adaugă Kivu.

Pericol pentru sănătate

Din punctul de vedere al utilizatorului final, al celui care cumpără un produs contrafăcut ce nu respectă standardele legale de calitate şi de siguranţă, orice astfel de produs poate reprezenta un pericol pentru sănătate, fie că este vorba de parfumuri, de haine, de brichete sau de baterii pentru telefoanele mobile. „Medicamentele contrafăcute pot pune în pericol direct şi imediat consumatorul care le achiziţionează", spune Gabriel Turcu.

La fel se întâmplă şi în cazul dispozitivelor medicale. „La dispozitivele medicale Kosmodisk, diferenţele dintre produsul original şi cel contrafăcut sunt «aparent» insesizabile, însă efectele adverse pot fi extrem de dăunătoare sănătăţii, din cauza plasticului rigid, a cataramelor fragile şi prost finisate. Falsurile provoacă răni pe coloană, reacţii alergice şi, în ansamblu, înrăutăţirea stării de sănătate a organismului", spune Aurora Popa, PR Manager la grupul Studio Moderna, care comercializează dispozitive medicale.

Ea spune că folosirea unui dispozitiv neadecvat poate produce efecte nefavorabile asupra structurilor care stabilizează, în acest caz, coloana vertebrală, ajungându-se până la modificări structurale care agravează tulburările iniţiale.

"Produsele contrafăcute nu sunt finisate corespunzător, au defecte de fabricaţie şi nu prezintă toate elementele caracteristice produselor originale."
Gabriel Turcu preşedinte REACT România

Amenzi uşoare

Numărul de produse confiscate de Oficiul Român pentru Drepturi de Autor este de 114.240 în 2009 (CD-uri, DVD-uri şi harddiskuri). Până acum a fost acordată o singură amendă cu executare, restul fiind amenzi simple sau cu suspendare pentru cei care au încălcat Legea 8/1996.

Modalităţi prin care ne putem feri de „făcături"

Pentru a evita achiziţionarea de produse contrafăcute, reprezentanţii ANPC sfătuiesc consumatorii să fie atenţi la câteva aspecte.

- Locul de vânzare. Evitaţi să cumpăraţi produse de pe stradă sau din orice alt loc neautorizat. Acestea trebuie achiziţionate doar din magazine autorizate şi specializate.

- Calitatea produsului. La produsele cosmetice trebuie analizate aspectul ambalajului, calitatea tipăririi etichetei (culoare, hârtie, fonturi bine definite etc.), iar la textile se impune atenţie la simetria liniilor, a cusăturilor, la rezistenţa ţesăturilor sau a altor materiale utilizate, precum şi la gradul de finisare etc.

- Preţul. Trebuie să fim atenţi la preţurile anormal de mici, deoarece este posibil ca produsele să provină din „filiere paralele", spun oficialii ANPC, „singurele în măsură să propună astfel de preţuri interesante".

- Bonul fiscal. Reprezentanţii ANPC ne sfătuiesc ca întotdeauna după ce cumpărăm anumite produse să solicităm bonul fiscal, chitanţa sau factura şi să ne asigurăm că vânzătorul acceptă şi alte modalităţi de plată, nu numai în numerar.

- Etichetarea. Examinarea cu atenţie a etichetei, o calitate proastă a tipăririi sau o greşeală de ortografie relevă în general o contrafacere, spun oficialii.

- Ambalajul. Trebuie să fim atenţi la calitatea ambalajului, să verificăm dacă aceasta corespunde valorii produsului. „Există mari şanse ca un produs zis «de lux», ambalat în pungi de plastic sau într-o cutie banală, să fie de fapt o contrafacere", afirmă reprezentanţii ANPC. Alţi indicatori importanţi ai evaluării unui produs ca fiind original sunt certificatele de autenticitate, condiţiile de garanţie şi service-ul.

- Comerţul electronic. Reprezentanţii ANPC sfătuiesc consumatorii să fie vigilenţi în special când vine vorba de cumpărăturile online. Recomandarea este să fim foarte atenţi la site-urile cu vânzare prin licitaţie online, deoarece aici se pot propune „articole" contrafăcute. „Pe cât posibil, este indicat să încercaţi să vă asiguraţi de localizarea geografică a vânzătorului (valoarea livrării şi a cheltuielilor cu expedierea, fiind indicii bune) şi că acelaşi vânzător deţine o cantitate rezonabilă de produse (absenţa stocului constituie un indiciu esenţial)". Pentru produsele cosmetice din România, unii operatori economici au adoptat în mod voluntar aplicarea unei etichete-hologramă, pentru identificarea cu uşurinţă a produselor lor şi protejarea mărcii.

- Alte filtre. În cazul în care nu s-a putut evita achiziţia unor produse contrafăcute, alte filtre sunt constituite de instituţiile abilitate în acest sens: Autoritatea Naţională a Vămilor (Legea nr. 344/2005 privind unele măsuri pentru asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală în cadrul operaţiunilor de vămuire), Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (OG nr. 21/1992 (r2) privind protecţia consumatorilor, art. 4) şi Inspectoratul General al Poliţiei Române (Codul Penal).

- Sancţiuni. Sancţiunile contravenţionale se aplică atât producătorilor/importatorilor, cât şi distribuitorilor/vânzătorilor, în conformitate cu prevederile OG nr. 21/1992 privind protecţia consumatorilor: „Se interzic producerea, importul şi comercializarea produselor falsificate sau contrafăcute", sancţiunile fiind cuprinse între 3000 lei şi 30000 lei.

De la reclamaţie la despăgubire

Consumatorii care adresează reclamaţii la Comisariatele Judeţene pentru Protecţia Consumatorilor (CRPC), dacă acestea se confirmă, sunt despăgubiţi cu suma plătită conform OG 21/1992 privind protecţia consumatorilor, iar pentru alte daune solicitate, de către instanţa de judecată competentă.

Chinezăriile domină piaţa europeană

Datele Eurostat pe 2010 arată că producătorii chinezi de obiecte contrafăcute (haine „de designer", diferite imitaţii, electronice false şi chiar componente de avioane) fac vânzări pe piaţa Uniunii Europene de circa 8,2 miliarde de dolari.

Piaţa falsurilor este în continuă dezvoltare, mai ales că este susţinută de reţelele de crimă organizată, care, potrivit oficialilor Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), contribuie semnificativ la vânzarea bunurilor chinezeşti. Datele Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD) scot la iveală că, la nivelul anului 2007, comerţul internaţional cu bunuri contrafăcute a fost evaluat la 176 de miliarde de dolari, echivalentul a 2% din comerţul global.

Producătorii din China au 55%, cei din Emiratele Arabe au 12%, iar manufacturierii din Taiwan deţin 10% din piaţa europeană de produse contrafăcute, potrivit unui raport ONU. Anul trecut, piaţa era evaluată la 490 de miliarde de dolari, iar în 2008, aceasta ajungea să valoreze aproximativ 221 de miliarde. Cele 27 de state ale UE au importat în 2008 mărfuri chinezeşti în valoare de 769 de miliarde de euro, potrivit datelor Eurostat. Pe teritoriul Greciei au fost confiscate anul trecut cele mai multe bunuri contrafăcute, arată datele Comisiei Europene. Numărul produselor piratate a crescut de peste şase ori, de la 3,6 milioane în 2008 la 21,9 milioane în 2009. După Grecia, cel mai mare număr de falsuri a fost înregistrat în Olanda (17,9 milioane de produse), Italia (12,9 milioane) şi Bulgaria (11,3 milioane).

În România se vând în fiecare an circa 10 milioane de produse contrafăcute, iar piaţa neagră (falsuri şi piraterie) ajunge la aproximativ 312 milioane de dolari (media mondială este de 20 de miliarde), din care cărţile piratate ajung la două milioane de dolari, filmele - 12 milioane, muzica piratată, la 15 milioane, iar softurile, la 283 de milioane.