Cumperi româneşte, trăieşti bătrâneşte

Fără televizor cu plasmă, fără telefon cu touchscreen şi fără maşini cu pilot automat. Aşa putem trăi doar cu produse făcute la noi. Putem fi patrioţi la consum din punct de vedere al mâncării şi al băuturii. La cosmetice, electrocasnice şi haine, alternativele sunt însă puţine

Tabloul patriotului consumator de produse făcute în România poate fi schiţat uşor: conduce Logan, vorbeşte la telefon Nokia 1200,  foloseşte electrocasnice Arctic şi îmbracă confecţii Braiconf  sau Secuiana.

Pe poliţa din baie are cosmetice Ana Aslan sau Gerovital.  La electronice nu are prea mult de ales: doar laptopuri marca Myria.

Singurul loc unde stă mai bine este frigiderul: produsele făcute în România reprezintă peste 70% din totalul alimentelor pe care le găsim în hipermarketuri. Totuşi, românii au început să pună din ce în ce mai mult preţ pe calitate şi pe ambalaj, capitol la care produsele autohtone sunt „bătute” de cele aduse din alte state ale Uniunii Europene.

Orăşenii nu cumpără româneşte

Potrivit unui studiu Nielsen, aproximativ 53% din români preferau, la finele lui 2007, produse alimentare româneşti şi doar 22% cosmeticele produse în fabricile de la noi din ţară. În oraşele mari, vânzările de produse importate au luat avânt în ultimii ani. În Bucureşti, 38% dintre consumatori spun că preferă mărcile internaţionale, iar 42% nu dau importanţă acestui aspect. 

Povestea patriotismului de raft a început în urmă cu câteva zile, când preşedintele Traian Băsescu le-a cerut românilor să cumpere produse româneşti pentru a salva mii de locuri de muncă. Tot în aceeaşi perioadă au circulat pe internet o serie de mesaje virale care susţineau acelaşi lucru.

Analiştii economici susţin că există o diferenţă între produsele româneşti, care aparţin unor branduri autohtone, şi cele produse în România  de companii europene care au cumpărat aici fabrici.

Alimente. În prezent, mai bine de 80% din legumele şi fructele de pe rafturile hipermarketurilor sunt aduse din afara ţării. Singurele produse autohtone care „se ţin bine” sunt lactatele şi mezelurile. Potrivit lui Sorin Minea, preşedintele patronatului ­Romalimenta, produsele din carne procesate la noi deţin 75% din piaţă. În cazul lactatelor, o mică parte o reprezintă importurile, acest segment fiind alcătuit din deserturi din iaurt şi specialităţi de brânzeturi care nu se produc în România. 

Îmbrăcăminte. Mărcile româneşti de îmbrăcăminte precum Secuiana sau Brai­conf deţin în total o cotă de piaţă de doar 25%. „Avem o cotă scăzută, pentru că hainele româneşti sunt mai scumpe decât cele aduse din afara ţării -  noi considerăm că sunt de mai bună calitate -, dar şi din cauză că nu avem suficiente centre de desfacere”, ne-a declarat Maria Grapini, preşedintele Federaţiei Patronale a Industriei Uşoare (FEPAIUS). În industria textilă muncesc în prezent aproximativ 320.000 de oameni.

Electrocasnice  şi  IT. Singurele firme care au producţie locală în domeniul electrocasnicelor sunt Arctic şi Electrolux. Dacă fabrica Arctic, amplasată la Găieşti, produce mai nou şi televizoare sau maşini de spălat rufe, Electrolux produce la noi doar aragaze, cea mai mare parte a lor fiind destinată altor pieţe europene.

La capitolul calculatoare, produse româneşti fac doar reprezentanţii firmei Complet Electro Serv (CES), membru al grupului Altex. Aceştia produc laptopuri sub marca Myria.

Pro
Alimente sănătoase
Chiar dacă ambalajul dezavantajează produsul românesc, de cele mai multe ori mâncarea autohtonă este comparabilă calitativ cu cea adusă din Europa. Lactatele şi mezelurile sunt apreciate şi în UE.

Contra
Haine scumpe
Hainele româneşti sunt mai scumpe decât cele pe care le găsim sub mărci de renume venite din Europa şi ţin mai greu pasul cu ultimele tendinţe. Produsele fabricate aici în sistem lohn nu ajung pe piaţa autohtonă.

COMPARATIE