Cum se clădeşte o familie virtuală

Se porneşte de la o nevoie - de a-ţi ocupa timpul sau pur şi simplu de a-ţi da cu părerea - şi se ajunge la o comunitate în care te simţi bine. Fie că e vorba de culori preferate, virginitate, frica de moarte sau democraţie, 99% din întrebările puse pe site-ul comunităţii Toţi Pentru Unu şi-au găsit cel puţin un răspuns.

Cristiana Gabriela Popp, medic anatomopatolog la Bucureşti, căuta pe internet ceva cu care să-şi umple timpul atunci când a intrat prima dată pe site-ul tpu.ro (Toţi Pentru Unu). Se întâmpla în după-amiaza zilei de 1 ianuarie, anul trecut. Obişnuită să dea răspunsuri la întrebările pe teme medicale de pe Yahoo! Answers, un site în care oricine poate întreba şi răspunde, în limba engleză, Cristiana ar fi vrut să găsească ceva similar în română.

A surprins-o să descopere că tpu.ro era exact asta. A găsit imediat o întrebare medicală la care ştia răspunsul şi şi-a făcut cont pe site. Aşa a apărut Brigaela (o anagramă a numelui pe care o foloseşte pe internet), unul dintre cei mai vechi utilizatori ai reţelei TPU.

Cătălin Teniţă, managing partener la TreeWorks, şi echipa sa au lansat tpu.ro în noiembrie 2008, cu o campanie umanitară. A fost urmarea unui proiect similar, bazat pe „întrebări filosofice", nu tocmai cele care-i frământă pe cei mai mulţi, interesaţi de rezolvarea unor probleme cât se poate de concrete: unde duc copilul la grădiniţă, există Dumnezeu, cum se scrie corect, ce părere aveţi despre declaraţiile lui Traian Băsescu despre scăderea pensiilor şi salariilor din sistemul bugetar.

„Internetul se bazează foarte mult pe căutare", spune Cătălin Teniţă. „Dar căutarea asta nu răspunde unui anumit tip de întrebări, foarte localizate: caut o bonă care să mă ajute să-mi cresc copilul în Rahova şi care să vorbească germană fluent". Apoi, chiar dacă găseşti bona respectivă prin Google, se pune şi problema încrederii. „Întrebarea e: eşti convinsă că nu-ţi otrăveşte copilul? Şi atunci devine tot mai importantă partea de «social search» (căutare socială, n.r.)", explică Teniţă.

Nevoia de ajutor

Pornind de la nevoia oamenilor de a afla şi de a da răspunsuri la tot felul de întrebări, echipa TPU a creat o comunitate cu reguli şi ierarhii, dezbateri şi conflicte. „Ideea centrală a fost de altruism, de a face un bine fără să aştepţi ceva în schimb", spune şi Raluca Diaconu, Project Manager TPU.

Pentru Brigaela, TPU s-a potrivit cu visul ei de a-şi face, când va ieşi la pensie şi va avea timp, un cabinet în care să le explice oamenilor ceea ce medicii n-au timp, cum ar fi buletinele de analize. Iniţial, a răspuns doar la întrebările medicale, apoi a trecut la cele „pseudomedicale", postate de tinerele de 14-16 ani care-şi încep viaţa sexuală şi nu au nicio sursă de informaţii. „Apoi am început să răspund la toate întrebările care mă interesau şi la care mi se părea că am ceva de zis", îşi aminteşte Cristiana Popp. „O fac cu pasiune, îmi place, sunt un pic dependentă de chestia asta."

Recunoaştere şi credibilitate

A adunat până acum peste 12.800 de răspunsuri la întrebări şi a fost votată utilizatorul anului de cei care au cont pe site. Dar asta n-a scutit-o de conflicte cu tinerii şi cu adolescenţii care constituie majoritatea utilizatorilor TPU. Unii i-au spus că este „o babă închistată" pentru că le sfătuieşte pe fete să nu-şi înceapă viaţa sexuală la 13, 14 ani, ci la 18, alţii îi mulţumesc pentru sfaturi. „Eu mă simt apreciată pe TPU, de oameni, nu doar de echipa site-ului", spune Cristiana. „Mi se dă acest capital de încredere, nu vreau mai mult. Scopul e să-i ajuţi pe oameni. Dar nu toată lumea poate fi ajutată şi nu toată lumea vrea să fie ajutată."

Comunităţi virtuale

Oamenii sunt atraşi de comunicarea virtuală pentru că este o modalitate relativă nouă de a petrece timpul liber, mai interactivă decât privitul la televizor şi, de multe ori, chiar o activitate utilă. Sociologul Ioana-Alexandra Mihai de la Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială a Universităţii din Bucureşti, a studiat reţelele sociale şi spune că acestea răspund diferitelor nevoi: de a petrece timpul liber, de a afla informaţii utile sau interesante sau a găsi soluţii la probleme, dar şi de a „plânge“ pe umărul unor oameni care au trecut poate prin aceeaşi situaţie, „varianta online a confesiunii în faţa unui străin în tren“.

Atras de posibilitatea de a cunoaşte oameni noi şi de a păstra legătura cu cei existenţi deja în comunitatea virtuală, utilizatorul reţelelor sociale se expune şi unor pericole, spune sociologul. Poate intra în contact cu persoane cu intenţii înşelătoare, iar o parte din viaţa privată poate deveni prea publică.

Utilizatorii îşi aleg reţelele sociale în funcţie de interese: „unii caută distracţie de genul Hi5 sau Facebook, alţii caută reţele profesionale de genul LinkedIn, alţii caută o comunitate, fie ea a motocliştilor, a iubitorilor de animale sau a mămicilor, alţii caută pur şi simplu informaţii şi au nevoie de ajutor“, spune Alexandra Mihai. Tipurile de reţele se pot suprapune, un utilizator de Hi5.com poate fi şi membru al unui comunităţi de mămici şi contributor la Tpu.ro.

Echipa TPU: (de la stânga la dreapta) Anca şi Cătălin Teniţă, Ionuţ Buzoianu, Raluca Diaconu, Emil Jinga şi Stela Cristea

Comunitate clădită din întrebări şi răspunsuri

În aprilie, TPU a depăşit, a doua lună consecutiv, cea mai mare reţea socială românească, neogen.ro, la numărul de clienţi unici (calculatoare/browsere de pe care este accesat site-ul), potrivit Studiului de Audienţă şi Trafic Internet. Lider rămâne însă reţeaua www.hi5.com, cu 4.174.435 de clienţi unici în ultima lună. TPU a avut 1.029.617 clienţi unici în aprilie, iar Neogen, 917.936.

„Psihologic, e un pas foarte important, având în vedere că Neogen este un «clasic în viaţă» în social networking-ul românesc", spune Dragoş Stanca, director general al F5 Webcorp, compania care editează TPU.

Succesul vine din faptul că site-ul răspunde altor nevoi umane decât cele din zona „matrimonială", pe care mizează reţelele sociale tradiţionale. „O comunitate se poate baza, foarte bine, şi pe nevoia de cunoaştere, de a primi răspunsuri avizate de la oameni în care ai încredere. Aşa cum Twitter se bazează pe întrebarea «Ce se întâmplă?» şi Facebook pe «La ce te gândeşti?», TPU răspunde întrebării «Ce vrei să ştii?»", explică Stanca.

Tinerii, cei mai activi

Cum majoritatea utilizatorilor TPU sunt tineri (27% au sub 16 ani şi 23% au între 16 şi 18 ani), nu lipsesc întrebările despre sex, dar cele mai multe vizează problemele de sănătate şi cele sentimentale, spune Cristiana Popp. Lunar se adună circa 19.600 de întrebări şi 133.600 de răspunsuri. Şi, ca în orice comunitate, s-au format diverse grupuri, unele pe zone, altele pe interese. „Grupul din Galaţi e foarte activ şi cu păreri foarte clar conturate, grupul din Bucureşti e privit ca superior şi autosuficient", spune Raluca Diaconu, de la TPU. Cele mai conflictuale sunt grupurile de atei şi de ultrareligioşi, care se provoacă reciproc, explică şi Cristiana Popp.

Anul trecut, a existat şi un moment de criză, cu discuţii contradictorii, utilizatori care au plecat, unii învinuindu-i pe moderatori de cenzură. Aşa că echipa TPU a decis să democratizeze site-ul şi să dea dreptul utilizatorilor să se cenzureze între ei.

Soluţie potrivită unor nevoi româneşti

În mediul online românesc, site-ul TPU este considerat un produs construit pentru a oferi o soluţie simplă unei probleme simple. „Faptul că există o comunitate creată în jurul lui confirmă doar flerul celor care au avut ideea, precum şi munca lor în a crea un produs relevant pentru cât mai mulţi oameni", explică Dragoş Novac, Managing Director la Metropotam Group.

Online-ul este, în prezent, locul în care se transmite cel mai uşor o idee către mase, un proiect sau soluţia unei probleme, explică şi Cristian Manafu, Managing Partner la Evensys. „Sunt multe reţele sociale la noi, deja jumătate din populaţia online a României are un cont pe un astfel de site. TPU a găsit o nişă care se dovedeşte a fi mai mult decât atât. A acoperit un gol pe care nimeni nu îl vedea oportun."

Prejudecăţi şi oportunităţi

Atât Novac, cât şi Manafu spun că este o prejudecată faptul că românii sunt atraşi mai ales de reţelele sociale în care „ies" la agăţat, cum este Hi5.com.
Novac spune că TPU a funcţionat pentru că a răspuns unei nevoi româneşti. „Există un mare vid la nivel de produse româneşti de web, datorat, cred, necunoaşterii nevoilor utilizatorilor de internet din România", explică el. „Cei mai mulţi fac site-uri plecând de la idei de afară, fără să înţeleagă dacă românii vor folosi în mod real acel produs."

Traficul TPU a crescut constant de la lansare, iar Dragoş Stanca vede un potenţial uriaş: în mai puţin de un an să ajungă la două milioane de vizitatori unici lunar. Ambiţia cea mare este să găsească parteneri pentru a-l lansa şi în alte pieţe din regiune sau, „de ce nu, chiar în lume".