Cum putem acorda a doua şansă Planetei

Pentru că este mai ieftin şi mai comod, cei mai mulţi dintre noi preferă lucrurile de unică folosinţă, uşor de aruncat şi de înlocuit. Câţi se gândesc şi la ce se întâmplă cu deşeurile? Să ne gândim de două ori înainte să aruncăm ceva la gunoi - este mesajul unor artişti veniţi în România pentru a da „a doua şansă“ brazilor tăiaţi pentru Crăciun.

Doi artişti şi aproximativ 40 de voluntari au „plantat" o minipădure de brazi în Parcul Izvor din Capitală, chiar în faţa Palatului Parlamentului, săptămâna trecută. Şi-au dat întâlnire la intrarea în parc, cea mai apropiată de staţia de metrou, s-au echipat cu mănuşi de cauciuc, au luat fiecare câte unul sau doi dintre brazii aşezaţi pe pământ şi i-au târât sau cărat în braţe până în celălalt capăt al parcului. A dat tonul Rene Kubasek, directorul Centrului Ceh din Bucureşti, instituţia care a organizat evenimentul, un proiect artistic cu implicaţii sociale şi ecologice. Ajunşi pe peticul de iarbă marcat cu ţăruşi din lemn înfipţi în pământ, voluntarii au urmat exemplul dat de Jan Zaloudek (25 de ani) şi Michaela Klakurkova (26 de ani), cei doi artişti cehi care au adunat peste 200 de brazi abandonaţi pe străzile Bucureştiului după Sărbătorile de iarnă şi i-au adus în parc pentru a le da „a doua şansă". Au sfredelit gazonul cu ţăruşii - unii i-au bătut cu ciocanul, alţii s-au chinuit să sape aşa cum ar fi făcut cu o lopată - apoi au înfipt în pământ brazii. Cel mai greu a fost să-i „înduplece" să stea în poziţie verticală.

„Sunt copaci pe care i-am înfipt de trei-patru ori şi au picat", spune unul dintre voluntari, Alexandra Coţofană (23 de ani). „Poate asta este ideea proiectului, fără să ne fi dat seama: nu poţi să replantezi pomii. Le ia ani să crească atât. Au rădăcinile foarte mari şi nu poţi să-i bagi pur şi simplu în pământ", explică ea. Alexandra, colaboratoare a Centrului Ceh pe diferite proiecte, spune că la ea acasă, la Buşteni, a văzut pepinierele de brazi şi ştie că unui „copăcel cât un deget" îi ia doi-trei ani să crească „cât o mână până la cot". A reuşit chiar să-şi convingă părinţii să nu mai cumpere brad natural de Sărbători, dar, după un Crăciun cu brad artificial, au revenit la vechile obiceiuri.

O „pădure" de o săptămână

Alexandra a convins-o şi pe o prietenă din SUA, aflată în vacanţă la Bucureşti, să vină să replanteze brazii tăiaţi de Crăciun. „Ideea mi se pare minunată. Cumpărarea unui pom de Crăciun şi aruncarea lui după Sărbători nu pare prea sănătos pentru mediu", spune Alexandra Clark (20 de ani). „Va fi o mică pădure aici la finalul zilei."Copacii tăiaţi nu au cum să prindă rădăcini, iar „pădurea" din parcul Izvor va trăi doar până la finalul acestei săptămâni. Apoi, brazii vor fi transportaţi la un centru pentru deşeuri biologice, explică Rene Kubasek.

Camelia Şirli (25 de ani) a aflat despre eveniment din mesajele de pe reţeaua de socializare Facebook, şi tot aşa a chemat-o şi pe Elisabeta Rotilă (24 de ani) în parc. „Mi s-a părut foarte mişto ideea să le mai dai o şansă brăduţilor", spune Camelia. Elisabeta are experienţă în voluntariat încă din timpul facultăţii, pe când făcea curăţenie cu colegii în Grădina Botanică. „Sunt mulţi oameni care cumpără astfel de brazi şi-i aruncă la ghenă după Sărbători. E trist să vezi cât de repede ne aruncăm lucrurile de care nu mai avem nevoie", îşi explică Elisabeta motivaţia.

Proiect început la Praga

De la această idee au pornit şi cei doi artişti cehi care au realizat instalaţia artistică prima dată anul trecut, la Praga, iar anul acesta au inclus şi Bucureştiul în proiect. Au mers cu o dubiţă prin oraş, prin Rahova, Dristor şi Centrul Vechi, şi au adunat copacii abandonaţi pe stradă.

„Mesajul este să te gândeşti că ai pomul de Crăciun acasă, ca un simbol, îl decorezi, îi cânţi, dar după una-două săptămâni îl arunci. Sunt mii de copaci care ajung pe străzi", explică Zaloudek. „În primul rând, vrem să le dăm o nouă şansă la viaţă, apoi vrem să-i facem pe oameni să se gândească de două ori înainte să arunce ceva la gunoi", adaugă el. Artistul recunoaşte că el cumpără brad natural de Crăciun, aşa că nu vrea să facă morală nimănui. „Nu oferim o soluţie. Depinde de tine cum rezolvi această problemă. Noi doar o arătăm", adaugă el.

Ana Bănică (26 de ani) nu-şi mai cumpără brad de Crăciun de câţiva ani şi s-a oferit voluntar în proiectul din Parcul Izvor pentru că mesajul artiştilor este universal, nu se referă doar la copaci. „A doua şansă şi conceptul de reutilizare, reciclare şi aşa mai departe se aplică în multe domenii, e ceva la scară largă."

"Proiectul este simbolic şi metaforic, dar are şi implicaţii practice: colectăm toţi copacii adunaţi de pe străzi şi-i vom recicla ecologic."
Rene Kubasek directorul Centrului Ceh din Bucureşti

Un obicei de consum dăunător

Românii din zonele urbanizate produc, în medie, un kilogram de deşeuri pe cap de locuitor zilnic, precizează Ilie Brie, preşedintele Centrului de Excelenţă pentru Dezvoltare Durabilă (CEDD), asociaţie care a înfiinţat, într-un mall din Capitală, singurul muzeu al deşeurilor din ţară. Potrivit estimărilor sale, cantitatea totală de deşeuri produsă în România ar putea umple zilnic un stadion de fotbal până la înălţimea unui etaj de bloc.

Iar din anii '90, de când „statisticile încep să fie coerente", România s-a transformat treptat, dintr-o ţară care produce în principal deşeuri biodegradabile, într-un stat ai cărui locuitori din mediul urban aruncă tot mai multe ambalaje din plastic şi din hârtie.

S-a ajuns aici din cauza unui obicei de consum generalizat în lume, dictat de comoditate şi preţ. „Este mult mai ieftin să produc din nou o sticlă decât s-o spăl de lapte, să-i rad eticheta, s-o dezinfectez, s-o colectez, să le triez pe cele întregi de cele ciobite, s-o reutilizez", explică Brie. „La fel s-a întâmplat şi în comportamentul nostru. Cumpărăm cafea în pahare din plastic şi n-avem nicio emoţie să le aruncăm. Dacă ar fi de aur, cu siguranţă n-am face asta."

Planeta nu ne mai poate susţine obiceiurile

3,8 milioane de români au acces la colectarea selectivă Foto: Petrică Tănase

Acest model de comportament s-a generalizat, iar schimbarea este dificilă şi scumpă, explică şi Anamaria Bogdan, director de comunicare al asociaţiei MaiMultVerde. „Când ne pregătim de picnic sau de grătar, mai degrabă cumpărăm farfurii, pahare, tacâmuri de unică folosinţă care sunt mai uşoare şi le putem arunca, în loc să stăm după picnic să spălăm tacâmurile murdare", spune Bogdan. „Acest interes pentru produsele de unică folosinţă rezultă din lipsă de informare şi chiar de educaţie."

De-abia cu 30-40 de ani în urmă am început să realizăm că Planeta nu este „un fel de digestor universal în care poţi să arunci orice, care le poate rezolva pe toate", explică Ilie Brie. Şi pentru că schimbarea de mentalitate nu se poate face fără presiuni, Uniunea Europenă a început să sancţioneze financiar consumul acestor obiecte dăunătoare mediului, dar mai ales producţia lor. „Se merge către o formulă prin care un producător de ambalaje să preia integral responsabilitatea acestora când devin deşeuri", adaugă preşedintele CEDD.

Directiva europeană 98/2008 privind deşeurile obligă statele membre UE să îşi organizeze sisteme de colectare selectivă a deşeurilor astfel încât, până în 2020, să atingă ţinta de reciclare a deşeurilor de minimum 50%. În caz contrar, vom fi penalizaţi.Potrivit Eco-Rom Ambalaje - o organizaţie înfiinţată de un grup de companii româneşti pentru a putea pune în aplicare sistemul european de colectare, valorificare şi reciclare a deşeurilor de ambalaje -, 40% din cantitatea totală de astfel de deşeuri provine din circuitul industrial-comercial (fabrici, hipermarketuri), iar 60%, de la populaţie.

În prezent, peste 3,8 milioane de români au acces la containerele de colectare selectivă instalate de Eco-Rom în majoritatea zonelor ţării. De asemenea, din august 2010, cei 1,3 milioane de funcţionari din instituţiile publice din România sunt obligaţi prin lege să colecteze selectiv hârtia, plasticul, sticla şi metalul.

Întoarcerea la bunul-simţ elementar

Pentru a proteja Planeta, trebuie să ne schimbăm obiceiurile

A da o a doua şansă obiectelor pe care le cumpărăm şi le folosim, Planetei şi, de fapt, nouă, locuitorilor ei, n-ar trebui să fie o întreagă filosofie. Să luăm ca exemplu „judecata de bun-simţ a ţăranului care, la final de an, trage o linie şi ajunge la o gospodărie curată fără investiţii suplimentare", spune Ilie Brie. „Bunul-simţ elementar îţi spune că nu poţi trăi printre resturi şi cioburi, ar trebui ca tot ce faci să reintre firesc în acest ciclu. Ideea, pe fond, există, dar comportamentele au fost foarte tare influenţate de tentaţia facilităţii."

Reducerea consumului, reutilizare, reciclare

Dacă până în anii '90, singura soluţie viabilă pentru deşeuri era arderea lor, acum, la nivel mondial, este considerată ultima variantă. Accentul se pune pe reutilizare, iar noile „legi" ale ecologiei ne cer, în primul rând, să reducem consumul de astfel de produse de unică folosinţă. „În loc să folosesc un obiect o zi, să-l folosesc două, în loc de un an, şapte, să amân momentul în care trebuie să consum din nou energie pentru a-l produce", adaugă preşedintele CEDD. „Înainte, oamenii care produceau o maşină sau un pahar nu se gândeau cum ar trebui să arate pentru a putea fi reutilizate în totalitate, sau doar o mică parte să devină deşeu."

Reutilizarea este la îndemâna oricui: sticlele din plastic pot fi transformate în vaze sau irigator pentru flori, conservele de aluminiu pot deveni ghivece, cartoanele de ouă, izolaţie fonică, cutiile de iaurt pot fi transformate în recipiente pentru condimente, iar farfuriile şi paharele din plastic pot fi folosite pe post de ambalaj pentru depozitarea obiectelor fragile, explică Anamaria Bogdan de la MaiMultVerde.

Sfatul ecologiştilor este să renunţăm de tot la plastic, să alegem farfurii din carton reciclat şi tacâmuri din lemn, să înlocuim pungile cu sacoşe de pânză şi conservele din aluminiu cu borcane de sticlă, ce pot fi refolosite. Ilie Brie spune că este inevitabilă schimbarea mentalităţilor, mai ales dacă alegerea unor produse de unică folosinţă va începe să ne „ardă" la buzunar, unul dintre motive fiind epuizarea resurselor de petrol, materia primă din care se fabrică plasticul.

„Ne îndreptăm spre o societate în care ponderea produselor de unică folosinţă va fi în scădere, ni se modifică încet-încet întreaga viziune despre lume şi raportul cu obiectele şi mediul", consideră Brie. „Nu mai putem merge cu o gândire pe termen scurt. Avem nevoie să supravieţuim, şi pentru asta trebuie să ne deşteptăm."

Codaşii Europei

România a reciclat în 2008 numai 1% din totalul deşeurilor municipale, restul fiind depozitat în gropile de gunoi, arată un studiu al biroului european de statistică Eurostat. Ţara noastră s-a clasat pe penultimul loc în Europa la capitolul reciclare.

Ce nu se poate recicla

- Ambalaje de plastic care au conţinut substanţe toxice corozive sau ulei de motor
- Tacâmuri de plastic
- Seringi
- Ghivece de flori
- Jucării din plastic
- Folie de aluminiu
- Veselă, tacâmuri şi pahare din metal
- Deşeuri de ambalaje contaminate
- Hârtie cerată
- Porţelan şi ceramică
- Becuri şi neoane