Cum poţi să ai o viaţă fericită

Alegerea unei meserii potrivite, selectarea prietenilor, eliminarea gândurilor negative, dar şi domolirea exuberanţei ne pot face existenţa mai frumoasă. Viaţa devine tot mai stresantă, astfel că multe persoane încearcă să găsească soluţii care să le îmbunătăţească traiul, măcar din punct de vedere psihic.

La vârsta de 35 de ani, Ilinca se declară „obosită şi bătrână". Simte că nu mai face faţă stresului de zi cu zi, că are prea multe de rezolvat şi nici nu vede cum ar putea să aibă o viaţă mai bună. Ne-a mărturisit că a încercat să-şi înfrumuseţeze existenţa. Măcar un pic, din când în când. „Citesc multe reviste pentru femei. E adevărat, pe fugă, uneori poate chiar în diagonală. Şi mi-au venit tot soiul de idei despre cum să-mi fac viaţa mai frumoasă", spune Ilinca. „De exemplu, m-am gândit să mă apuc de aerobic. Nu mi-a plăcut niciodată, dar am zis că la vârsta asta poate îi prind gustul. Total greşit! A fost un eşec", povesteşte femeia.

„Când îmi aduceam aminte că trebuie să merg la sală, şi mă ambiţionam să merg, pur şi simplu o luam razna. Mi se făcea rău", îşi aminteşte Ilinca. „Apoi, m-am gândit că sunt prea pesimistă şi m-am decis să devin brusc optimistă. Altă prostie majoră. Am început să ignor chestii esenţiale şi m-am trezit cu o grămadă de necazuri pe cap", mai spune femeia. Deşi îşi aminteşte amuzată de toate aceste întâmplări, încă nu a găsit soluţia pentru a avea o viaţă un pic mai frumoasă.

Fără stres şi fără bani

Cristian, în vârstă de 38 de ani, spune că, în urmă cu doi ani, s-a simţit prea stresat din cauza locului său de muncă şi a decis să plece, fără a avea însă un venit asigurat. Nu şi-a găsit imediat un serviciu, ci abia după şase luni. „În primele două luni am fost cum nu se poate mai fericit. Apoi am intrat în panică. Pur şi simplu aveam senzaţia că viaţa mea nu are sens. Chiar începusem să regret că am dat stresul pe o viaţă fără griji", spune Cristian. Lucrurile s-au schimbat după ce şi-a găsit un loc de muncă pe măsura aşteptărilor lui. „În acel moment, mi-am dat seama că am procedat cum nu se poate mai corect. Pur şi simplu mi-am refăcut viaţa", adaugă bărbatul.

Mituri demontate

Stilul de viaţă şi secretul fericirii au constituit, vreme îndelungată, subiecte de cercetare. Dacă până acum majoritatea oamenilor de ştiinţă considerau că „secretul tinereţii veşnice" constă în a munci mai puţin, în a scăpa de stres şi în a respecta un regim alimentar şi fizic riguros, un studiu recent vine să demonteze aceste afirmaţii. Psihologii americani Howard Friedman şi Leslie Martin au analizat certificatele de deces a peste 1.500 de persoane de sex masculin şi feminin care fuseseră incluse, începând cu 1920, într-un studiu privind stilul de viaţă, notează publicaţia „The Daily Mail". Totodată, cei incluşi în proiectul din anii '20 care au rămas în viaţă au fost intervievaţi de psihologii din SUA. În urma acestor anchete, oamenii de ştiinţă au identificat trăsăturile de personalitate şi stilurile de viaţă care au avut ca rezultat longevitatea şi cele care s-au soldat cu efectul contrar.

Cei care au depăşit cu mult vârsta de 60 de ani nu au mâncat multe legume, nu au luat vitamine şi nici n-au făcut sport în mod regulat. Aceştia au făcut, mai degrabă, ceea ce le-a plăcut. Şi-au ales prietenii cu grijă, în funcţie de afinităţi şi nu de interese, au practicat sporturile de care s-au simţit atraşi şi au ales meserii pe care le-au făcut cu drag. „În societatea noastră, oamenii dau sume exorbitante pentru diete, pentru remedii de tot felul, dar rar se întâmplă ca toate acestea să producă un efect asupra longevităţii", este de părere doctorul în psihologie Howard Friedman.  „Sfaturile medicale au adesea un efect de bumerang asupra noastră. Problemele legate de obezitate şi de stres nu dispar când ne chinuim să respectăm norme severe", a adăugat acesta.

Şapte trucuri de bază

Psihologii americani Howard Friedman şi Leslie Martin au întocmit o listă cu ceea ce consideră ei că ar fi „adevăratele secrete ale unei vieţi lungi şi fericite".

1 Să fii conştiincios. Cercetătorii spun că seriozitatea de care dăm dovadă este cel mai bun indicator al longevităţii. Cei care sunt atenţi la modul în care îşi cheltuiesc banii, care au grijă la detalii şi care se gândesc bine înainte de a face ceva au şanse mai mari să trăiască mai mult. Aceste persoane sunt mai sensibile, fumează mai puţin, nu prea consumă alcool şi au tendinţa să respecte recomandările medicilor. În plus, cercetările arată că, din punct de vedere biologic, oamenii conştiincioşi au şanse mai mari să trăiască mai mult şi să fie mai sănătoşi.

2  Selectează-ţi prietenii. Surprinzător, studiul făcut de psihologii americani a arătat că oamenii care se bucură de popularitate nu au neapărat o viaţă mai lungă şi mai fericită. Cei care sunt foarte sociabili beau şi fumează mai mult decât ceilalţi. Secretul este să ştii cum să-ţi alegi prietenii. Reorganizarea vieţii sociale de aşa natură încât să-ţi aducă numai satisfacţii promite să-ţi îmbunătăţească simţitor starea psihică, dar şi fizică.

3 Prea multă veselie strică. Persoanele care dau dovadă de un optimism exagerat au şanse mai mici să ajungă la o vârstă foarte
înaintată, arată studiul psihologilor Howard Friedman şi Leslie Martin. Asta pentru că oamenii fericiţi nu se gândesc prea des la riscuri şi, ca urmare, nu-şi iau măsuri de precauţie în ceea ce priveşte starea lor de sănătate.

4 Grijile în exces nu sunt bune. Nici lipsa de optimism nu ajută. Cei care-şi fac tot felul de scenarii apocaliptice despre viitorul lor riscă să ajungă să aibă probleme serioase. Studiul americanilor a arătat că în cazul bărbaţilor  pesimişti se înregistrează un risc mai crescut de accidente mortale.

5  Anulează-ţi abonamentul la sala de fit­ness. Practicarea unui sport este importantă pentru sănătate, dar studiile arată că persoanele care merg la sală doar pentru că ştiu că e bine (şi nu pentru că îşi doresc) nu rezolvă mare lucru, spun psihologii. Mai mult, datele arată că alegerea unui sport pentru care nu simţi nicio atracţie va duce, în timp, la respingerea ideii de activitate sportivă, dacă nu chiar la sedentarism.

6  Nu te recăsători. Cercetătorii au ajuns la concluzia că, după divorţ, femeile îşi revin mai repede decât bărbaţii. Domnii suferă mai mult chiar dacă se recăsătoresc. Datele au arătat că mai puţin de o treime dintre bărbaţii care au divorţat au ajuns la vârste înaintate, asta chiar dacă au mai trecut pe la ofiţerul stării civile. Studiul a mai scos la iveală faptul că şi copiii care provin dintr-o familie destrămată au şanse să trăiască mai puţin - în medie, cu cinci ani.

7  Nu renunţa la un job stresant pentru o viaţă uşoară. Cercetătorii spun că nu există dovezi care să arate că oamenii cărora li se recomandă să se relaxeze devin mai sănătoşi. Rezultatele studiului au arătat că persoanele care au o carieră de succes au şanse foarte mici să moară înainte de vreme.

Bogaţi, dar nefericiţi

Cercetătorii britanici de la Universitatea Warwick au ajuns la concluzia că o locuinţă costisitoare şi un serviciu bine plătit aduc fericirea numai dacă persoanele din jur nu sunt la fel de norocoase. Potrivit unui studiu relativ recent, în cadrul căruia au fost analizate răspunsurile date de 10.000 de britanici, timp de şapte ani, oamenii sunt fericiţi atunci când au mai mult decât vecinii lor. Potrivit cercetătorului Chris Boyce, goana după avere va duce la o societate mai bogată, dar şi mai nefericită. Asta întrucât cei mai mulţi sunt tentaţi să considere banii ca fiind mai importanţi decât familia şi prietenii.

Regulile celorlalţi trebuie eliminate

Psihologii sunt de părere că longevitatea ţine într-o mare măsură de modul în care organismul este programat genetic, dar recunosc că stilul de viaţă sănătos joacă un rol-cheie. „Sănătatea fizică nu e suficientă pentru o viaţă lungă şi de calitate. Sănătatea emoţională este cea care dă tonul", este de părere psihologul Bogdana Bursuc. Potrivit acesteia, viaţa emoţională sănătoasă are multe ingrediente care ţin de abilităţile sociale şi de capacitatea de a ajunge să ai emoţii pozitive. „Există şi persoane care nu-şi permit să fie mulţumite, din convigerea că nu merită sau nu au voie s-o facă. Iar aici intervine sentimentul singurătăţii, un alt indicator important pentru calitatea vieţii", adaugă Bogdana Bursuc.

Adaptaţi vremurilor moderne

La rândul său, psihologul Keren Rosner consideră că „dacă ai grijă de tine demonstrezi că preţuieşti viaţa", astfel că persoanele care se pun pe ele însele pe primul loc nu greşesc, în cazul în care nu exagerează, devenind egoiste. Pe de altă parte, Keren Rosner atrage atenţia că nu putem compara o persoană care şi-a trăit tinereţea în anii '20-'30 cu un tânăr din zilele noastre. „Pe vremuri, oamenii duceau o viaţă mai activă şi mai antrenantă, iar acum sendentarismul este la ordinea zilei. Chiar şi în urmă cu 30 de ani, majoritatea persoanelor obişnuiau să iasă la plimbare frecvent, pe când acum se retrag în faţa televizorului", spune psihologul.

Specialiştii în comportament uman cred însă că, în cele din urmă, totul ţine de a găsi un echilibru între viaţa personală şi cea profesională. „E foarte important să faci ceea ce-ţi place, să nu te ghidezi după reguli dictate de alţii. Până la urmă, în tot ceea ce facem, căutăm să avem o plăcere. Cred că o persoană optimistă are şanse să trăiască mai mult. O astfel de persoană crede în destinul ei, chiar dacă nu e neapărat măreţ, şi are o senzaţie de satisfacţie, găsindu-şi echilibrul", conchide Keren Rosner.

" Oamenii dau sume exorbitante pentru remedii de tot felul, dar rar se întâmplă ca acestea să producă efecte.''
Howard Friedman psiholog american

Locuitorii de la oraş,  mai predispuşi la stres

Persoanele crescute la oraş suferă la maturitate de mai multe tulburări psihice   Foto: Dorin Constanda

Persoanele care locuiesc şi care au crescut la oraş sunt mai predispuse să sufere de stres sau anxietate, spre deosebire de cele de la ţară. Explicaţia este legată de faptul că, de cele mai multe ori, creierele lor fac altfel de conexiuni, arată un studiu recent, citat de publicaţia „The Telegraph". De asemenea, persoanele care au copilărit în mediul urban au şanse mai mari să dezvolte schizofrenie, indiferent de locul în care-şi trăiesc restul vieţii, din cauza diferenţelor de la nivelul activităţii cerebrale.

Chiar dacă viaţa la oraş a mai fost asociată cu anxietatea şi cu tulburările afective, rezultatele cercetărilor citate de publicaţia britanică arată pentru prima dată cum afectează viaţa urbană anumite structuri cerebrale. Cercetătorii care au condus studiile, originari din Germania, au selectat 32 de voluntari, născuţi şi crescuţi în diferite zone urbane şi rurale. Acestora li s-a cerut să rezolve mai multe probleme de matematică, sub presiunea timpului. Gradul de dificultate a fost variat, astfel încât să asigure o rată scăzută de succes. În plus, cercetătorii au avut reacţii negative pe tot parcursul testului, pentru a simula stresul social. Scanările cerebrale au arătat ulterior că participanţii din zonele urbane au înregistrat un nivel mai ridicat de stres în zona creierului care este responsabilă de tulburările anxioase, depresie şi de alte tipuri de comportament asociat cu viaţa la oraş, precum violenţa.