Cum facem rost de bani pentru Sărbători

Salarii mai mici, fără prime sau bonusuri, credite aproape inexistente. Dar pentru Crăciun şi Revelion s-au găsit mereu bani de cheltuit. Cum putem să facem rost de ei şi anul acesta? Românii nu renunţă la oganizarea meselor de Sărbători, aşa cum o cere tradiţia. Există câteva posibilităţi de a ne mări bugetul destinat cheltuielilor din această perioadă.

Până anul acesta varianta cea mai bună de a face rost de bani pentru coşul de Sărbători era să apelăm la creditele bancare. Preferate erau creditele de nevoi personale, acordate fără garanţii şi fără precizarea destinaţiei banilor. Dar, încă de anul trecut, pe fondul crizei, accesul românilor la astfel de credite s-a redus. Cu toate acestea, modalităţile de a face rost de bani nu s-au epuizat.

În prezent avem la dispoziţie creditele rapide, cardurile de credit şi cardurile bancare co-branded, create special pentru cumpărături. Fiecare dintre cele trei variante oferă avantaje, dar şi dezavantaje, în funcţie de venitul clientului, de suma dorită şi de perioada de returnare a banilor.

Spre deosebire de celelalte modalităţi de finanţare, creditele rapide pot fi obţinute în circa 48 de ore, direct la domiciliu, fără să fie nevoie de giranţi. Sumele care pot fi obţinute pornesc de la 3.000 de lei, însă nu depăşesc 9.000 de lei. Dezavantajul este costul ridicat al acestui tip de credit, dobânda anuală efectivă (DAE) putând ajunge chiar la 39%.

O altă opţiune pentru a face rost de bani în această perioadă este cardul de credit. „Cardurile de credit oferă posesorilor posibilitatea achiziţionării de produse sau a retragerii de numerar de la bancomate cu condiţia achitării unei sume minime lunare", spun reprezentanţii Credit Europe Bank. Practic, cardul de credit oferă un împrumut pe termen scurt, fără dobândă, în cazul în care se achită în perioada de graţie suma cheltuită. Perioada de graţie poate varia de la 45 la 60 de zile.

Cardul de credit, bun la toate

„În comparaţie cu un credit de consum, un card de credit poate fi utilizat pentru a plăti orice fel de cumpărături, nu numai pentru un anumit bun sau serviciu, şi nu necesită aprobare pentru fiecare utilizare", spune Cosmin Vladimirescu, acount manager pentru România la MasterCard. Avantajul este flexibilitatea în privinţa rambursării banilor, însă dezavantajul este dat de faptul că posesorul de card trebuie să achite la timp suma minimă trecută pe extrasul de cont lunar.

Cardurile de credit, potrivit FinZoom, companie de consultanţă financiar-bancară, au dobânzi mai mici decât creditele rapide şi mai mari decât creditele clasice, de nevoi personale sau de consum.

Reprezentanţii Credit Europe Bank spun că diferenţierea principală între un card de credit standard şi un card de credit co-branded este dată de aria de utilizare şi de beneficiile adiţionale oferite împreună cu partenerul de brand folosit pentru emiterea cardului.

Acumulezi puncte şi beneficiezi de reduceri

Practic, cardurile co-branded pot fi utilizate doar la cumpărăturile făcute la magazinul partener cu care banca are un acord.

Spre exemplu, posesorii de CardAvantaj pot cumpăra în rate în reţeaua complexurilor comerciale partenere Credit Europe Bank, adică în peste 9.500 de magazine din cele mai variate domenii: modă, agenţii de turism, asigurări, mobilă, saloane de frumuseţe, electronice/electrocasnice/IT&C, decoraţiuni, sănătate, supermarketuri, benzinării etc.

În cazul cardului de credit Unicredit co-branded cu Lufthansa, deţinătorii au avantaje suplimentare oferite de partener, plus un program de loializare.

„Acumularea de mile atât de la partenerii Miles&More, cât şi din folosirea cardului de credit la orice comerciant ofera clientului gratuităţi sau reduceri în cadrul partenerilor Miles&More", spun reprezentanţii Unicredit.

Avantajele specifice cardului co-branded Raiffeisen Bank - Vodafone presupune acumularea de puncte de loialitate Vodafone prin care utilizatorul poate beneficia de reduceri la plata facturii telefonice Vodafone sau telefoane la preţuri promoţionale.

Bugetul orăşenilor, tot mai mic

Banii alocaţi Sărbătorilor de iarnă sunt pentru 50% din orăşeni mai puţini în comparaţie cu anul trecut, conform unui studiu realizat de MEDNET Marketing Research Center, pe un eşantion reprezentativ pentru oraşele cu peste 100.000 locuitori.

Studiul arată că actuala criză financiară afectează şi Sărbătorile de iarnă ale românilor, bugetul mediu alocat pentru Crăciun şi Revelion fiind de 1.523,29 lei. Pentru produse alimentare, românii vor să aloce, în medie, 556,13 lei, iar pentru produsele specifice Sărbătorilor de iarnă (brad, ornamente, îmbrăcăminte, încălţăminte), circa 321,09 lei.

Bugetul pentru cadouri a fost şi el afectat, având o valoare medie de 526,82 lei. Tipurile de cadouri pe care românii intenţionează să le cumpere sunt: îmbrăcăminte/încălţăminte (54,5%), cosmetice/parfumuri (37,4%), jucării (30,6%), ciocolată/cafea (20,4%), cărţi (17,4%), bijuterii/ceasuri (14,8%). Peste jumătate (52,6%) dintre participanţii la studiu nu obişnuiesc să stabilească un buget pentru Sărbătorile de iarnă, dar 33,4% fac acest lucru cu regularitate.

Cei care economisesc bani pentru cheltuielile mai mari din această perioadă sunt în număr mare (45,4%), dar 6,1% au spus că intenţionează să împrumute bani pentru a petrece Sărbătorile din acest an.

„Bani rapizi", doar cu fluturaşul

Pentru a intra în posesia unui credit rapid, solicitantul trebuie să facă dovada că locuieşte la adresa din buletin şi să aibă un venit constant. În acest sens, sunt acceptate fluturaşul de salariu, cuponul de pensie, adeverinţa de venit sau orice alt document prin care se poate dovedi un venit stabil.

Pentru obţinerea unui card de credit, majoritatea băncilor solicită acte precum cartea de identitate, cererea de credit (formular tipizat pus la dispoziţie de companie şi completat de solicitant), adeverinţă de venit, dar şi o serie de documente puse la dispoziţie de către instituţia financiară care acordă banii.

„Solicitantul nu trebuie să mai aibă credite în derulare, să nu fie înregistrat ca rău platnic, să beneficieze de venituri demonstrabile şi stabile", spune Diana Ţăruş, analist financiar la FinZoom. În cazul cardurilor co-branded, documente necesare sunt aceleaşi ca în cazul cardurilor de credit.

Un portofel plin de carduri

„Dacă cineva îşi face cumpărăturile într-un anumit magazin, are un anumit tip de abonament TV sau îşi alimentează maşina la anumite benzinării, va opta pentru un card de credit care îi oferă reduceri pentru una dintre acestea", spune reprezentantul FinZoom. Pe piaţă nu există două bănci cu o ofertă de card de credit pentru acelaşi magazin, abonament TV, benzinarie etc.

„Se poate ajunge ca o persoană să deţină un număr destul de mare de astfel de carduri, unul pentru magazinul unde face cumpărături alimentare, altul pentru magazinul de unde cumpără componente de calculatoare, altul pentru benzinăria la care alimentează maşina etc.", adaugă Diana Ţăruş.

Doar cumpărături esenţiale

Specialiştii spun că numărul tranzacţiilor cu cardul la comercianţi este în creştere. Totuşi, posesorii de carduri de credit au revenit la cumpăraturile esenţiale, în contextual situaţiei economice actuale.

„Valoarea tranzacţiei medii pe cardurile de credit a scăzut, în ton cu comportamentul de plată general de pe piaţă. Românii şi-au redus cheltuielile, nu se mai fac tranzacţii de valori mari pentru bunurile de larg consum, ca în anul anterior", spune Cătălin Creţu, director general pe România la Visa Europe.

Potrivit specialistului, cardul de credit este folosit în continuare pentru acoperirea cheltuielilor neplanificate, dar importante.

Totodată, cardul de credit este folosit şi ca instrument de control al cheltuielilor. „În baza extrasului de cont, la final de lună se poate vedea clar ce cumpăraturi au fost făcute şi, astfel, poţi să îţi planifici mai bine finanţele personale şi să estimezi ce fonduri îţi sunt necesare în general", explică Creţu.

Evoluţia creditării pe card în 2009

Contextul economic actual a făcut ca băncile să fie mai prudente în acordarea creditelor de consum şi să se orienteze către cardurile de credit. „Creditarea pe card este unul dintre puţinele segmente care a continuat să crească în 2009, iar explicaţia este că împrumuturile pe aceste instrumente de plată implică un risc mai redus pentru instituţiile financiare", spune Cosmin Vladimirescu, account manager pentru România la MasterCard Europe.

În opinia sa, o altă tendinţă se referă la scăderea dobânzilor pentru unele carduri de credit, chiar sub cele ale creditelor de nevoi personale. Reprezentantul MasterCard citează datele BNR, potrivit cărora ponderea cardurilor active, din totalul cardurilor, a crescut de la 81% în septembrie 2008, la 89%, în septembrie anul acesta.

Potrivit BNR, numărul de carduri emise (inclusiv co-branded şi cu funcţie de monedă electronică) era de aproximativ 25 de milioane în septembrie 2009, faţă de circa 22 de milioane în aceeaşi perioadă a anului trecut.