Cum cumpără românii din ziua de astăzi

Preferăm să achiziţionăm în cantităţi mari şi alegem mai ales produse semipreparate. În general, facem cumpărăturile în hipermarketuri şi avem obiceiuri de consum inflexibile. Centrul comercial este principala sursă de shopping la sfârşit de săptămână. Cumpărăm mult, dar abandonăm până la casa de marcat unele produse puse în coş.

Dacă acum câţiva ani, dar şi înainte de 1989, românii preferau să-şi procure necesarul de alimente din pieţe, unde se târguiau pentru diferite produse, acum tendinţa este de a face cumpărături în malluri, outleturi sau hipermarketuri, unde structura de vânzare este fixă şi
unde dispare obiceiul de a negocia preţurile.

Peisagistul Mihai Culescu, expert în domeniul planningului urban şi interesat de spaţiul public şi de evoluţia acestuia, numeşte zona modernă de shopping „locul geometric al consumului", care a înlocuit centrul tradiţional de cumpărături.

„Spaţiile de comerţ moderne sunt închise, dar arată ca nişte spaţii deschise. În Bucureştiul tradiţional, în Centrul Vechi, comerţul se practica în exterior. Acum, când intrăm în outlet, locul arată ca afară, dar totul se întâmplă în interior", a declarat specialistul în cadrul dezbaterii pe tema „Consum şi consumerism în Bucureşti", organizată la Librăriile Cărtureşti. O altă caracteristică a felului în care facem shopping este dată de ceea ce cumpărăm.

Dezinteres pentru calitate

Medicul Alin Popescu spune, în cadrul aceleiaşi dezbateri, că românii sunt interesaţi în principal de cantitate şi mai puţin de calitatea produselor.

„La noi, piaţa produselor eco este puţin dezvoltată. Din trei motive: suntem prea săraci să cumpărăm produse atât de scumpe, considerăm că nu există diferenţe faţă de produsele clasice şi, nu în ultimul rând, este mai greu să le procurăm". Popescu spune că românii preferă, în general, produsele mai ieftine, pe care le cumpără în cantităţi impresionante.

Obiceiuri de consum

O altă trăsătură a stilului de shopping al românilor este inflexibilitatea. „Foarte mulţi dintre noi au preferinţe culinare extrem de greu de modificat şi este greu să convingi pe cineva de beneficiile unui produs nou, de pildă, pomelo. Pentru noi, nu este o obişnuinţă culinară să mâncăm pomelo şi vom cumpăra doar ocazional. În rest, vom lua mere, pentru că aşa am fost obişnuiţi", mai spune nutriţionistul Alin Popescu, medic specialist în medicină sportivă.

În opinia sa, analizând bonul de cumpărături al românului obişnuit din zilele noastre observăm un consum mare de produse semipreparate sau gata preparate, pentru că mulţi iau în calcul, de pildă, că pentru a găti un pui trebuie să cumpere ulei, condimente etc. şi consideră că este mai simplu să-l ia deja pregătit. Tot din obişnuinţă, copiii adoptă chiar de mici obiceiurile de consum ale părinţilor.

De ce evităm produsele abandonate

Antropologul Claudia Băltăţoiu a realizat o cercetare în domeniu şi explică fenomenul. „Obiectele abandonate sunt văzute ca «impure» - au fost luate de cineva, au fost deplasate de la locul lor. De ce ai vrea un obiect pe care altcineva nu l-a vrut?".

Băltăţoiu spune că obiectele abandonate ridică problema „eu în relaţia mea cu celălalt" şi, prin urmare, a lua ceva ce altcineva a aruncat înseamnă să te poziţionezi inferior faţă de un anonim despre care nu ai o părere prea bună.

Produsele de uz alimentar precum iaurtul, cornurile, laptele sunt cel mai frecvent abandonate în drumul spre casa de marcat.