Criza a pleoştit industria sexului

Chiar dacă nu la fel de afectată ca alte domenii, afacerea care se adresează adulţilor se confruntă cu scăderi ale vânzărilor ca urmare a recesiunii. Clienţii fideli au rămas constanţi şi în vremuri de restrişte, însă cheltuiesc mai puţin pe aceleaşi produse. Cea mai afectată este categoria serviciilor de tip masaj erotic sau videochat.

EXCLUSIV! Scandal de proporţii între Casa Armatei şi MISA pe teme sexuale şi de cenzură

Tot ce era interzis înainte de 1989 este astăzi „la vedere": reviste erotice, produse de sex-shop, casete video, producţii porno, dar şi târguri de gen. În ciuda acestei avalanşe de sexualitate care pare să ne copleşească, nu avem „cât ar trebui".

„Dacă trebuie să ne comparăm cu ţări din vestul Europei, atunci situaţia este tragică; acolo lumea înţelege şi consumă această industrie, pe când noi suntem dispuşi doar să încercăm asemenea produse", spune Albert Kiss, organizatorul celui mai longeviv eveniment de specialitate din România, Eros Show, apărut în 2005.

El dă exemplul Ungariei, unde, în cursul anului trecut, s-au produs peste 100 de filme XXX cu vedete locale şi nu numai, spunând că numărul producţiilor creşte exponenţial în ţări ca Italia sau Germania. „În Statele Unite, unde există cu adevărat o industrie de gen matură, cele mai afectate «ramuri» au fost cele ale producţiei de filme pentru adulţi, consumul direct de film erotic, online, publicaţii erotice şi altele", spune Kiss.

Recesiunea şi sexul

Pentru că în România piaţa nu este dezvoltată la nivelul celor din vestul Europei sau din SUA, efectele sunt pe măsura dezvoltării fenomenului. „Pierderile industriei nu au un efect major în economia de la noi, dar în cazul celor implicaţi în mod cert se simte un regres faţă de anii precedenţi, manifestat printr-o scădere a consumului de produse ce se găsesc în sex‑shopuri, dar şi un consum redus filme pentru adulţi şi de publicaţii erotice", spune Kiss.

El afirmă că acum câţiva ani, la prima ediţie a Eros Show, majoritatea vizitatorilor era formată din bărbaţi tineri, veniţi să vadă „aşa ceva" şi la noi. Însă, între timp, publicul s-a maturizat. Prin urmare, vizitatorii au vârste începând cu 18 ani, vârsta minimă pentru acces, până la peste 70 ani, majoritatea bărbaţi (65% vizitatori masculini şi 35% feminini), cu o situaţie financiară medie şi bună.

„Cei mai mulţi preferă să vadă show-urile erotice din cadrul târgului, dar sunt şi mulţi care vin să le ceară fetelor un autograf sau să le cumpere partenerelor sau partenerilor de viaţă o jucărioară, un lubrifiant sau un filmuleţ mai deocheat. Fetele, în general, vin să-şi înnoiască garderoba sexi cu lenjerie pentru nopţile fierbinţi, costumaţii obraznice sau ciorapi cu port-jartier provocator", explică Sorin Rădăcineanu, un alt organizator al târgului Eros Show.

Există însă clienţi diferiţi pentru destinaţii diferite: vizitatorii şi cumpărătorii din târguri, cei care formează targetul saloanelor de masaj erotic şi cei care cumpără din sex-shopuri.

Două categorii de clienţi

Profilul cumpărătorului de sex-shop este diferit de cel al vizitatorului de târg. În acest sector, criza economică a împărţit cumpărătorii în două categorii: au dispărut cumpărătorii din clasa de mijloc, dar au rămas cei care achiziţionează doar produse cu preţuri foarte mici şi cei care cumpără foarte scump.

„Clienţii care cheltuiau mediu erau majoritari, în jur de 70%, dar s-au înjumătăţit şi au rămas cam la 30%. Ei s‑au transformat în cumpărători de accesorii din segmentul foarte ieftin, ceea ce înseamnă cam 55% din total.

Cumpără cu aceeaşi frecvenţă, dar de valori foarte mici şi cu greu dau 35 de lei din buzunar. Au rămas cumpărătorii de top, care sunt ca pondere 15%", spune Cristian Roşca, proprietarul sex‑shopului Erogen, lansat în urmă cu şase ani şi care funcţionează acum şi ca magazin online.

Comerciantul spune că şi industria erotică din România urmează tendinţele trasate la nivel internaţional. Cu alte cuvinte, tendinţa eco se manifestă şi în ceea ce priveşte produsele destinate sexului. „Pentru că în străinătate a apărut conceptul de sănătate, care ia locul distracţiei, am încercat să mergem pe acest concept şi chiar a prins", spune Roşca. Prin urmare, proprietarul a pus la vânzare vibratoare fabricate din materiale certificate, mai moderne, care costă dublu faţă de alte produse similare, dar care au un „înalt grad medical".

Acestea vin să înlocuiască „vechile" vibratoare, suspecte că sunt confecţionate din materiale toxice, fapt care nu a fost neapărat dovedit. „Vechiturile" s-au ieftinit considerabil şi sunt preferate mai ales de cumpărătorii care nu „investesc" mult în jucării sexuale.

Tendinţa spre cibernetizare

Jucătorii din industrie spun că în ultima vreme s-au înmulţit saloanele de masaj erotic. Acestea deţin, ca spaţiu, peste 40% din cadrul târgurilor de gen. Totodată, bine reprezentate la târguri sunt videochaturile, site-urile de gen cu pay-per-view.

„Tendinţa este în mod cert una spre cibernetizare, în sensul de a-i oferi clientului ceva rapid fără consum mare de timp şi de efort", spune Rădăcineanu. Mai mult, odată cu închiderea unor magazine clasice, mulţi comercianţi şi-au îndreptat atenţia către mediul online.

Cele mai cumpărate produse

Locul 1. Jucăriile sexuale concepute special cu forme fanteziste şi funcţii destul de precise. Tendinţa de pe piaţă este ca acestea să aibă aspect nonsexual (de ex. vibratorul pentru cupluri care nu are formă de penis). Cumpărătorii principali sunt parteneri în cupluri, între 25 şi 45 de ani, cu funcţii în domeniul corporatist.

Locul 2. Produsele pentru atmosferă sunt parfumurile, uleiurile de masaj, eşarfa de ochi, lumânărelele sau petalele de trandafir. De asemenea, în această categorie intră inelul vibrator sau seturile pentru masaj cu diverse arome. Cumpărătorii cei mai înfocaţi sunt cuplurile de 25-45 de ani, dar şi bărbaţii de peste 25 de ani.

Locul 3. Produsele afrodiziace constau în tablete, picături, geluri. pentru stimularea libidoului. Produsele afrodiziace sunt preferate de bărbaţii trecuţi de 40 de ani.

Ce caută clienţii

Vibratoarele au devenit „scule" banale. Românii le‑au uitat şi şi-au rafinat gusturile în ceea ce priveşte „accesoriile" erotice. Acum tendinţa clienţilor amatori de sex-shopuri este achiziţia de jucării cu aspect nonsexual.

„Dacă în anii trecuţi se cereau vribratoare care arătau a penis, acum cumpărătorul român a început să aibă o cultură în domeniu", afirmă Cristian Roşca, patronul magazinului Erogen. El este de părere că „imitaţia de penis" era pentru o piaţă incipientă, dar în prezent lumea vrea ceva fantezist.

Preţuri pentru distracţii

În general, românii cheltuiesc, în medie, aproximativ 170 de lei pe o comandă, atât la magazin, cât şi în shopurile online. Clienţii de top cheltuiesc, însă, între 300 şi maximum 800 de lei. Proprietarii de sex-shopuri spun că, înainte de criză, existau unele comenzi, mai rare, care ajungeau la 4.000 de lei, dar care în prezent nu mai există.

„Clienţii fideli vin pentru produse de atmosferă, pentru produse afrodisiace şi uleiuri de masaj o dată la trei luni, iar clienţii fideli vin pentru jucării cam o dată pe an", spune Roşca.

Cei ocazionali reprezintă majoritatea clienţilor, circa 70%. Toţi clienţii însă au aceeaşi modalitate de cumpărare: nu intră în magazin şi se hotărăsc la ceva anume, ci „în general, stau şi se gândesc foarte bine înainte să cumpere ceva". „În faţa paginii unui magazin online clientul poate să stea chiar şi o lună oscilând între câteva produse până să cumpere ceva", spune proprietarul Erogen.ro.

Videochat cu libido scăzut

Piaţa din Europa a scăzut dramatic ca efect al crizei financiare. Consecinţele nu au fost la fel de grave în SUA sau în Australia. Aici, clienţi de videochat care înainte cheltuiau 100 de euro, acum dau 80. În medie, clienţii pot cheltui chiar şi 1.000 de euro pe seară. În opinia lui Răzvan Avram, patronul firmei de videochat Xvision, care are clienţi din toate zonele lumii, piaţa din Europa a scăzut cu 30-40%, dar în SUA şi în Australia, a existat o creştere de 20%. „Chiar dacă şi la ei a fost criză, cetăţeanul de rând are alte preocupări", spune Avram.

El consideră că piaţa din România nu este încă pregătită, pentru că „oamenii nu sunt familiarizaţi cu modul de a plăti online". „Românii preferă să cumpere un film decât să vadă online o fată", afirmă Avram.

Masajul erotic, suprasaturat

Piaţa saloanelor de masaj erotic este în scădere, însă jucătorii din industrie nu pun acest fapt neapărat pe seama crizei, ci, mai ales, pe seama supraturaţiei cererii. Răzvan Avram spune că doar în Bucureşti sunt peste 100 de saloane şi, dacă în urmă cu doi ani erau mai puţine, şi numărul de clienţi era ceva mai mic. Preţurile unei şedinţe de masaj erotic încep de la 100 de lei şi pot ajunge la 500 sau chiar la 1.200 de lei pe oră, în funcţie de condiţiile oferite: jacuzzi, spa etc.

„Saloanele se axează pe clienţii care merg în cazinouri şi care au un statut financiar mai ridicat. În general, cei care frecventează astfel de saloane cer aceleaşi servicii mereu. Consumatorii fideli vin de două-trei ori pe săptămână, iar cei afectaţi de criză nu mai vin de două ori, ci doar o dată pe săptămână", spune Avram.

Când dorinţa devine patologică

Mulţi oameni îşi găsesc refugiul în sex-shopuri

Unul dintre principalele motive pentru care industria pentru adulţi nu a suferit major de pe urma crizei economice este de natură psihologică. „Atât timp cât există o nevoie, iar aceasta este prioritară, resursele se vor orienta către acea nevoie. Ceea ce ne spune că nevoile sexuale sunt prioritare pentru oameni", spune Bogdana Bursuc, psiholog la Mind Institute.

În opinia specialistului, pentru acest tip de nevoie există o bază psihologică similară cu cea care menţine şi industria alimentară. În cazul ambelor pieţe, există avantajul biologic în termeni de nevoie.

Rezistenţa la stres

Sub aspect psihologic, în condiţii de stres sau în situaţii dificile, comportamentul sexual sau activităţile legate de sexualitate dobândesc valoarea unui „mecanism de coping". Cu alte cuvinte, oamenii fac faţă condiţiilor stresante prin distragerea atenţiei - „mă simt mai bine pentru că nu mă mai gândesc la probleme".

„Această activitate funcţionează ca o modalitate de distragere a atenţiei, dar şi ca beneficiu. Având beneficii imediate, fizice, sunt întărit să apelez la acelaşi tip de actvitate şi data următoare când am nevoie să-mi fie distrasă atenţia", mai spune psihologul.

Sexul ca drog

Cum se explică fascinaţia pentru produse de natură erotică şi când activităţile de acest gen alunecă în patologic? „Suntem foarte diverşi în nevoile noastre şi ca să răspundem la ele suntem singurii care putem găsi alternativele care există", spune Bursuc. Oamenii sunt mai proactivi în a descoperi ce anume răspunde mai bine nevoilor lor.

Psihologul este de părere că segmentul patologic este unul minor şi astfel insuficient pentru a susţine o întreagă industrie. „Aşa cum există persoane care mănâncă patologic şi sunt obeze, aşa sunt şi persoane care au probleme sexuale şi apelează mai frecvent la aceste servicii, însă o industrie nu trăieşte doar din cei cu probleme, acest segment fiind de circa 10%", spune Bursuc.