Criza îi lasă pe români fără copii

De la an la an, rămânem tot mai puţini. Statisticile arată că sporul natural pozitiv se codeşteca o vedetă care-şi face apariţia numai două-trei luni pe an.Expresia „ţară frumoasă, păcat că e populată“ nu-şi va mai avea rostul în câteva sute de ani. Anual, România pierde peste 62.000 de persoane, fără a-i pune la socoteală pe cei care emigrează.

Lidia şi Victor Panait au devenit părinţi în urmă cu şapte ani. Când a născut primul copil, Lidia avea deja 30 de ani, iar Victor 37. După alţi cinci ani, au mai trăit încă o dată sentimentul, când Lidia a adus pe lume o fetiţă.

Citiţi şi:

Planul anticriză, uitat de Guvern pe hârtie

„M-am gândit să nu-l las să crească singur pe băiat şi să-i mai fac o surioară. Asta şi pentru că eu am crescut singură la părinţi, iar soţul, care a crescut într-o familie cu trei copii, m-a făcut să văd cât de important este să ai un frate sau o soră ca sprijin în viaţă”, ne-a explicat femeia motivele pentru care a decis ca familia ei să numere patru membri.

Cu toate că are o familie împlinită, Lidia mărturiseşte că regretă totuşi că nu a luat decizia de a deveni mamă mai devreme. La fel ca mulţi alţii din generaţia lor , Lidia şi Victor au amânat copiii pentru a se afirma în carieră.

„Cred că ar fi fost mult mai bine dacă ne apucam pe la 27-28 de ani, mai ales că soţul e mai în vârstă cu şapte ani decât mine. Amândoi am fi fost mult mai răbdători şi mai energici”, mai crede Lidia. Ea adaugă că la o vârstă mai fragedă ar fi evitat, probabil, şi complicaţiile pe care le-a întâmpinat la cea de-a doua naştere şi crede că s-ar fi recuperat mult mai repede.

Avere fără de preţ

Un copil te costă exact atât cât dai. Lidia Panait povesteşte că naşterea primului ei copil a însemnat o „gaură” de o sută de milioane de lei vechi în bugetul familiei.

„A costat atât pentru că am ales o clinică particulară, unde am făcut şi analizele şi controalele, apoi am decis să-i luăm şi un kit de celule stem pe care să-l aibă în caz de ceva”, ne-a detaliat femeia. Dacă ar fi ales un spital de stat şi ar fi aşteptat ca oricine, la coadă, pentru a intra la control, Lidia crede că tot evenimentul nu ar fi costat-o mai mult de 30 de milioane de lei vechi.

La polul opus, Elena are acum aproape 35 de ani şi e partener într-o afacere de succes. Copilul ei este deja mare, aproape adolescent. S-a născut acum 13 ani, pe când tânăra mămică lucra ca asistent medical, studia la universitate şi nu avea nimic din ceea ce a reuşit să agonisească până astăzi. Spune că viaţa ei profesională a fost un real succes tocmai graţie copilului: a ştiut de ce şi pentru cine trebuie să câştige bani.

De altfel, copilul a fost dintotdeauna motivul pentru care a muncit pentru mai mult. Tot pentru el a cumpărat prima casă împreună cu soţul ei, prima maşină şi tot ce a mai urmat după.

Previziuni sumbre

Povestea Elenei este tot mai rar întâlnită în vieţile românilor tineri. De la an la an, tot mai puţini se încumetă să devină părinţi . Cel puţin aşa arată datele Institutului Naţional de Statistică referitoare la natalitate şi care arată că în luna martie, acest fenomen demografic a înregistrat o scădere de la o rată de 10,1 nou-născuţi la mia de locuitori, cât s-a înregistrat în luna februarie, la 9,7 la mie.

Chiar dacă valoarea este uşor mai mare decât cea înregistrată în aceeaşi lună a anului trecut, rata din ce în ce mai crescută a mortalităţii face ca sporul natural negativ să atingă cote alarmante. Potrivit estimărilor, populaţia României va scădea de la 21,5 milioane înregistrate la 1 ianuarie 2009 la numai 19-20 de milioane până în 2025. Dacă ritmul se va menţine, în circa trei secole şi jumătate România va rămâne nepopulată. 

Infertilitatea, o problemă tot mai des întâlnită

Din ce în ce mai puţine cupluri se bucură la vestea că vor deveni părinţi

Tot mai mulţi tineri au probleme în a deveni părinţi. Asta arată şi unul dintre cele mai recente studii în domeniu, realizat de oamenii de ştiinţă danezi de la Universitatea Aarhus, care au descoperit că în ultimii zece ani, problemele de fertilitate au înjumătăţit numărul bărbaţilor care pot deveni tătici. Astfel, cercetătorii au descoperit că în alimente, în ambalaje sau în cosmeticele pe care le utilizăm zilnic există circa 85.000 de chimicale care afectează grav capacitatea procreerii.

În război cu PET-urile

Principalii inamici se ascund în ambalajele din plastic precum PET-urile în care vin ambalate băuturile răcoritoare sau cele alcoolice, dar şi laptele, iaurtul sau în caserolele cu mâncare pe care le comandăm la serviciu, la masa de prânz. Caserolele produc emanaţii ale bisfenolul A- substanţă toxică, în alimente.

Atenţie şi la aluminiu! Astfel, atunci când ambalăm alimentele calde într-o folie de aluminiu riscăm să ne periclităm viitorul statut de părinte prin substanţele chimice pe care le ingerăm mai apoi. Totodată, organismele modificate genetic reprezintă o altă ameninţare asupra fertilităţii, potrivit unui studiu realizat la cererea guvernului austriac. Cercetarea a avut loc pe şoareci de laborator care au fost hrăniţi o perioadă de timp numai cu porumb modificat genetic. Concluzia: aceştia au făcut mai puţini pui decât şoarecii hrăniţi cu alimente naturale. 

Cu vârsta şi stresul la doctor

Potrivit medicilor specialişti fertilitatea femeii scade în mod natural după vârsta de 35-40 de ani întrucât rezerva de ovule îmbătrâneşte. În afara tulburărilor hormonale şi a complicaţiilor medicale de ordin fiziologic, specialiştii în psihologie umană susţin că orice formă de stres poate afecta viaţa de cuplu şi, implicit, şansele de a avea un copil.

Medicii specialişti descriu infertilitatea ca pe acea incapacitate de a avea copii după un an de zile de contacte sexuale regulate şi neprotejate. Psihoterapeutul Jeni Chiriac susţine că, adesea, problemele de cuplu stau la baza aşa-zisei infertilităţi. Ea mai adaugă că nereuşita medicilor specialişti are ca motiv de multe ori ignorarea stării de spirit a pacientului. 

Muzică de făcut copii

În mediul online există liste cu sute de melodii prezentate ca având efect „terapeutic” pentru cei care vor să devină părinţi. Fără a fi garantate de oamenii de ştiinţă, printre cele mai preferate melodii se numără  „Let’s make a baby” a lui Billy Paul, albumul „The Best of Sade”, „Sexual Healing” de la Marvin Gaye sau „Sonata Arctica” - Mary Lou Accoustic. 

Tot mai mulţi copii singuri la părinţi

Populaţia României e în cădere liberă. Potrivit unui studiu realizat de Metro Media Transilvania fertilitatea în România nu depăşeşte 1,3 copiii de femeie, în timp ce standardul acceptat pentru perpetuarea generaţiilor se situează în jurul valorii de 2,1 copii pe femeie.

La aceasta se mai adaugă şi o rată a mortalităţii în continuă creştere. Astfel, potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică, numai în luna martie a acestui an au murit 23.995 de persoane, cu 3.184 mai mulţi decât în februarie. Totodată, tot mai puţine femei îşi doresc mai mult de un copil.

În plus, specialiştii în relaţii de cuplu susţin că cei care îşi doresc copii se încred exclusiv în medicul specialist ales, ignorând astfel alte posibilităţi.  „În străinătate se întrunesc echipe de medicii din care fac parte şi psihoterapeuţi capabili să trateze depresiile sau să îmbunătăţească relaţia de cuplu prin comunicare sau stimularea gândirii pozitive”, ne-a explicat psiho-sexologul Jeni Chiriac.