Creierul uman, din ce în ce mai mic

Un nou studiu arată că dimensiunea creierului uman a scăzut constant în ultimii 20.000 de ani. Ne-a scăzut şi inteligenţa? Cercetătorii au păreri împărţite despre efectele şi cauzele micşorării creierului. Unii spun că ne-am prostit, alţii, dimpotrivă, că am evoluat.

Scăderea dimensiunilor creierului vine după ce, timp de două milioane de ani, craniul uman a crescut constant, peste tot în lume, indiferent de rasă sau de sex.

„În ultimii 20.000 de ani, volumul mediu al creierului masculin a scăzut de la 1.500 de centimetri cubi la 1.350 de centimetri cubi, pierzând o bucată de dimensiunea unei mingi de tenis", potrivit revistei „Discover".

„Creierul feminin s-a micşorat în aceeaşi măsură".
Un antropolog de la Universitatea din Wisconsin, John Hawks, susţine că o dimensiune mai mică a creierului nu înseamnă şi o scădere a inteligenţei umane, scrie „The Daily Mail".

Unii paleontologi sunt de acord cu faptul că avem creiere mai mici, dar mai eficiente. Alţii susţin însă că ne-am prostit treptat, pe măsură ce am evoluat.

Cercetătorii au formulat tot felul de teorii pentru a explica misterul micşorării creierului. Una spune că strămoşii noştri aveau nevoie de cranii mai voluminoase pentru a supravieţui în Paleoliticul superior, când temperaturile erau foarte scăzute şi activităţile umane aveau loc în aer liber.

Teorii contradictorii

O altă teorie susţine că dezvoltarea creierului este legată de dieta oamenilor. Dacă pe vremuri mâncau iepuri, reni, vulpi şi cai, pe măsură ce alimentele au devenit mai uşor de consumat, creierul s-a oprit din creştere.

Alţi experţi spun că, în vremea în care mortalitatea infantilă era foarte ridicată, supravieţuiau doar cei mai puternici, adică cei care aveau cranii voluminoase. Prin urmare, dimensiunea creierului a scăzut proporţional cu rata mortalităţii infantile. O altă explicaţie ţine de modificarea condiţiilor de viaţă.

Un studiu recent realizat de David Geary şi Drew Bailey, cercetători de la Universitatea din Missouri, SUA, a analizat transformarea craniului pe măsură ce oamenii s-au adaptat la mediul social tot mai complex, în perioada cuprinsă între 1,9 milioane şi 10.000 de ani în urmă. Aceştia au descoperit că, atunci când densitatea populaţiei era scăzută, dimensiunea craniului a crescut.

Dar, pe măsură ce anumite zone ale globului au devenit tot mai aglomerate, craniul uman a început să se micşoreze. Concluzia cercetătorilor a fost că, pe măsură ce societatea a devenit tot mai complexă, creierul uman s-a mişcorat pentru că oamenii nu mai aveau nevoie să fie atât de inteligenţi pentru a supravieţui.

Erau strămoşii mai inteligenţi?

Totuşi, Geary spune că asta nu înseamnă neapărat că strămoşii noştri erau mai deştepţi decât noi, ci doar că erau nevoiţi să facă eforturi mult mai mari pentru a supravieţui. Iar antropologul John Hawks spune că această micşorare a creierului poate însemna chiar că devenim mai inteligenţi.

Creierul foloseşte până la 20% din „combustibilul" de care are nevoie corpul uman. Ca urmare, un creier mai mic înseamnă o economie de energie. Este posibil ca, datorită creşterii populaţiei, creierul uman să fi devenit mai eficient prin simplificare.

Vedeţi şi:

Portret/ Iustin Turcu, psihologul fascinat de creierul uman

Un al studiu, realizat de un antropolog de la Universitatea din Tenessee, SUA, arată că dezvoltarea creierului uman s-a declanşat din nou şi este posibil să reînceapă să crească.

"Practic, strămoşii noştri nu erau la fel de intelectuali şi de creativi pentru că nu aveau acelaşi suport cultural."
David Geary
cercetător la Universitatea din Missouri

150 de centimetri cubi a pierdut în volum creierul uman în ultimii 20.000 de ani.