Copiii de grădiniţă se îndoapă cu dulciuri

Încurajaţi de comportamentul alimentar al adulţilor, copiii consumă foarte puţine lactate, legume, fructe şi carne slabă. În alimentaţia a 9 din 10 copii de grădiniţă, calciul este sub aportul standard recomandat, mesele acestora fiind compuse mai degrabă din produse nesănătoase.

Aproape 93% din copiii din România au fost identificaţi cu deficienţe de calciu şi vitamina D, cauza principală a acestor carenţe fiind alimentaţia defectuoasă, arată studiul MAMM (Măsurarea Aportului de Macro şi Micronutrienţi la copiii preşcolari din România), prezentat ieri de un grup de instituţii şi asociaţii medicale.

Concluziile studiului menit să evalueze carenţele alimentare ale copiilor din mediul urban ar trebui să-i pună serios pe gânduri pe părinţi.

Lactatele, înlocuite cu mezeluri şi dulciuri

Doar 27% din copiii preşcolari beau zilnic lapte, 10% din ei mănâncă iaurturi şi o proporţie egală consumă cel puţin o dată pe zi brânză. Produsele lactate proaspete sunt respinse în proporţie de 77% pentru că “nu îi plac copilului”.

Cifrele sunt alarmante, mai ales că nici alte “alimente sănătoase” nu le fac cu ochiul copiilor de grădiniţă: 70% din ei mănâncă legume şi fructe proaspete doar de 2 – 3 ori pe săptămână. Golul este umplut frecvent de dulciuri – 45% din copii susţin că le mănâncă cel mai des, comparativ cu alte categorii de alimente, sau mezeluri – consumate zilnic de către 23% din copiii preşcolari.

“Până la vârsta de 12 ani, copiii nu ar trebui să pună gura pe mezeluri, indiferent de conţinut şi de modalitatea lor de preparare. Mezelurile conţin fosfaţi care «scot» calciul din organism, din cauză că fosforul împiedică fixarea calciului în oase. Acestea ar trebui să fie alimente interzise pentru copiii atât de mici”, ne-a declarat doctorul Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare.

Mare parte dintre copiii cuprinşi în studiu mănâncă mai ales “cereale nesănătoase”, cum ar fi biscuiţii şi snacks-urile, iar 39% din ei nu consumă deloc uleiuri vegetale (măsline, nuci etc. ), mai relevă studiul. Medicii atrag atenţia asupra faptului că perioada copilăriei este una de creştere rapidă. Astfel, 50% din masa totală de calciu este depozitată în organism între momentul naşterii şi vârsta de 11 -13 ani.

“Prevenţia osteoporozei (boală sistemică a scheletului, care duce la fragilitate osoasă, n.r.) începe încă din copilărie”, atrage atenţia profesor doctor Dimitrie Dragomir, preşedintele Societăţii Române de Pediatrie.

Părinţii îi îndoapă pe cei mici

Doctorul recomandă în cazul copiilor o dietă zilnică formată din 500 ml de lactate, 75 de grame de carne, 105 g de pâine integrală. De asemenea, între 3 şi 6 ani, copiii ar trebui să mănânce un ou la două zile.

“În pediatrie, noi calculăm necesarul de calorii al unui copil după formula 1.000 de calorii + 100 calorii pentru fiecare an de viaţă. Deci, la 5 ani, un copil ar trebui să aibă un aport de 1.500 de calorii/zi, necesar ajustat şi după activităţile pe care acesta le derulează zilnic”, mai precizează doctorul Dragomir.

În urma studiului MAMM, a reieşit că peste 54% din copii au un aport hipercaloric, adică depăşesc standardul zilnic de 1.800 de calorii. Cei care îi “îndoapă” pe copii sunt chiar părinţii, care le dau celor mici semnificativ mai multe alimente în weekend, când sunt cu ochii pe ei.

Studiul MAMM finanţat de Danone România a fost realizat pe 394 de repondenţi (persoane responsabile cu alimentaţia copiilor), din mediul urban, din toate regiunile ţării, care au ţinut jurnale zilnice şi au răspuns la chestionare privind aportul alimentar integral al copilului timp de 7 zile consecutiv.

Alimentaţie sănătoasă chiar din burta mamei

Educaţia pentru o alimentaţie sănătoasă nu începe din primii ani de viaţă, ci chiar din perioada intrauterină a noului organism, atrag atenţia specialiştii.

“Gustul copilului este dezvoltat încă înainte ca acesta să se nască. Dacă mama preferă în perioada sarcinii produse sărate, copilul va mânca şi el mai sărat. Dacă ea mănâncă dulciuri, copilul pe care îl va naşte va avea poftă tot pentru produsele dulci”, spune specialistul în nutriţie, Gheorghe Mencinicopschi.

Acesta atrage atenţia că şi produsele care sunt introduse treptat în alimentaţia sugarului îi deschid acestuia apetitul pentru anumite gusturi. “Făra a conştientiza, mama introduce în alimentaţia copilului zahărul, atunci când îi dă copilului de câteva luni biscuiţi care au zahăr în compoziţie. La vârste mai mari, puterea exemplului e cea mai bună: copilul va mânca salate, legume, lactate, doar dacă va vedea că adulţii din casă mănâncă aşa”, a mai adăugat Mencinicopschi.

Cinci mese pe zi

Peste 75% din copii iau cinci mese pe zi, conform chestionarelor completate de către părinţi sau de cei care au grijă de alimentaţia copilului. Cele mai importante sunt prânzul, cina şi micul dejun. Majoritatea copiilor preşcolari mănâncă acasă şi la grădiniţă, arată studiul MAMM. Cele mai importante mese din zi – micul dejun – gustarea de dimineaţă, prânzul şi gustarea de după-amiază sunt servite mai ales în cadru organizat, în grădiniţele cu program prelungit.

Carenţe de vitamina D

În România, 99,7% din copii au deficienţe ale aportului de vitamina D. În medie, ei primesc prin alimentaţie doar un sfert din doza zilnică medie recomandată de 200 de unităţi. Pediatrii americani au dublat dozele zilnice de vitamina D – ajungând până la 400 de unităţi, recomandate în mod normal copiilor, în speranţa de a preveni apariţia rahitismului, informează Academia Americană de Pediatrie. Esenţială pentru absorbţia calciului, vitamina D se găseşte în somon, ouă, brânză îmbogăţită.