Contracepţia este încă o ecuaţie cu necunoscute

Mijloacele de protecţie sexuală reprezintă încă o necunoscută pentru multe femei din România vremurilor moderne. Multe dintre ele le folosesc „după ureche“. Deşi româncele folosesc într-un număr din ce în ce mai mare diferite metode contraceptive, duc încă lipsă de educaţia sexuală necesară pentru a le adapta nevoilor individuale.

Datele Ministerului Sănătăţii arată o evoluţie spectaculoasă a utilizării contraceptivelor sub diverse forme în ultimii ani. Potrivit ultimului studiu efectuat la nivel naţional, rata răspândirii contracepţiei la femeile de vârstă fertilă (între 15 şi 44 de ani) a crescut de la 41% în 1993 la 48% în 1999, ajungând să acopere 58% din totalul femeilor fertile la nivelul anului 2004. Triplarea faţă de 1993 se datorează utilizării pe scară mai largă a metodelor contraceptive moderne.

În rândul femeilor aflate în cuplu căsătorit sau consensual, utilizarea unei metode de contracepţie a crescut de la 57% în 1993 la 64% în 1999, ajungând la 70% în 2004. Totodată, evoluţia se remarcă şi pe zone de locuire: în 2004, 33% din femeile căsătorite din mediul rural şi 42% din mediul urban au utilizat metode de contracepţie moderne. Răspândirea metodelor contraceptive moderne are nivelul cel mai ridicat în rândul femeilor în cuplu, cu vârste sub 30 de ani şi creşte odată cu nivelul de instruire.

Această tendinţă se reflectă şi în descreşterea indicelui avorturilor la 1.000 de născuţi vii, de la 883 în 2004 la 576 în 2008, potrivit datelor Ministerului Sănătăţii, furnizate de organizaţia Psi România. Totodată, mortalitatea maternă prin avort are o tendinţă constant descrescătoare, de la 0,12 în 2004 la 0,04 la 1.000 născuţi vii în 2008.

Impactul este încă redus

Deşi, din punct de vedere al indicatorilor, tendinţa este pozitivă, valorile ne plasează în „topul negru" al Uniunii Europene, susţin reprezentanţii ONG-urilor. „Datele generale referitoare la achiziţia şi utilizarea de metode moderne de contracepţie, în speţă prezervativul, indică o îngrijorătoare pantă descendentă care, dacă va continua, este de aşteptat să se reflecte negativ, prin creşterea indicatorilor", spun specialiştii Psi România.

Potrivit Nielsen Retail Audit, în perioada martie - aprilie 2010 faţă de noiembrie - decembrie 2009 se înregistrează o scădere cu 11% a volumului total de prezervative vândute în România. În 2009 faţă de 2008 a fost înregistrată o scădere cu 12% a vânzărilor acestui mijloc de contracepţie. Cercetarea Nielsen arată, de asemenea, o scădere cu 33% a volumului total de prezervative vândute în România în ianuarie - februarie 2010 faţă de aceeaşi perioadă din 2008.

Comparaţie la nivel european

Potrivit raportului ONU din 2009 asupra utilizării contracepţiei, în România metodele de protecţie sunt încă sub media europeană. Datele arată că 70% din femei apelează la contracepţie sub diferite forme, însă doar 38% folosesc metode moderne, mult sub media europeană de 56%. La nivel european, metodele tradiţionale acoperă 14% din total.

În România, pilula este folosită de 14,1% din femei, prezervativul, de 12,1%, şi circa 3% apelează la sterilizare. Media europeană arată că pilula este predominantă - peste 20% optând pentru această metodă şi 14,3% pentru prezervativ.

Medicul psihiatru Roxana Mischianu, membru al Asociaţiei Române de Medicină Sexuală, susţine că utilizarea contraceptivelor este la nivel mediu spre îmbunătăţire în ţara noastră, iar saltul este spectaculos faţă de anii '90, când reprezentau o necunoscută pentru multe românce. Specialistul este de părere că există, însă, diferenţe foarte mari între mediul urban şi mediul rural. „Femeile din oraşele mari au şi acces la informaţie, dar şi folosesc diverse metode, spre deosebire de cele din oraşele de provincie sau de la sate", spune Mischianu.

Cultura sexuală lipseşte

Specialiştii consideră că româncele sunt informate şi interesate de metodele noi care încep să fie disponibile şi în România. Totuşi, ceea ce le lipseşte femeilor de la noi este transpunerea informaţiilor în practică. „Foarte multe românce ştiu despre metodele contraceptive, dar partea de informare nu se transpune cu uşurinţă în comportament.

Informaţiile pe care le acceptă nu sunt neapărat corecte, de actualitate sau recomandate de personalul medical", afirmă doctorul Borbala Koo, director executiv la Societatea de Educaţie Contraceptivă şi Sexuală (SECS), unul dintre coordonatorii campaniei de sănătate şi responsabilitate socială „Un copil dorit e un copil iubit", iniţiată şi susţinută de farmaciile Catena cu ocazia a 50 de ani de la apariţia pilulei contraceptive.
Medicul spune că pilulele au început să fie din ce în ce mai folosite de la an la an, iar contraceptivele injectabile au rămas la un nivel redus de cerere, din cauză că nu au fost la fel de popularizate.

Cele mai utilizate

Pilulele şi prezervativul sunt metodele contraceptive moderne cel mai des utilizate în prezent. Prezervativul este folosit la scară largă şi apreciat pentru gradul ridicat de protecţie. Cifrele se menţin ca în anii anteriori şi pentru că metoda se numără la contact şi este, astfel, mai uşor măsurabilă. În topul celor mai folosite metode contraceptive se află şi pilula, mai ales pentru că populaţia preferă să meargă spre o metodă despre care a aflat mai multe informaţii.

Cum te protejezi de BTS

Există foarte multe metode contraceptive disponibile, fiecare cu propriile caracteristici, cu adepţi şi critici. Medicii spun că, pentru a alege o metodă contraceptivă, este indicat să apelezi la un medic specialist în planificare familială sau la un ginecolog, deoarece metodele contraceptive trebuie individualizate pentru fiecare femeie.

„În schimb, cea mai sigură metodă de protecţie împotriva bolilor este abstinenţa. Pe locul al doilea se află prezervativul. Nu există o altă metodă care să te protejeze de bolile cu transmitere sexuală (BTS) într-un mod mai eficient", spune doctorul Borbala Koo.

Copiii sunt primii afectaţi de ignoranţa părinţilor

Lipsa de informare a părinţilor cu privire la diferitele metode contraceptive afectează şi copiii. România deţine locul al doilea în Europa ca număr de naşteri la adolescente, iar în 2006 au fost înregistrate peste 500 de naşteri la adolescentele sub 15 ani, unul din motive fiind lipsa de cunoaştere. Mai mult, circa 11% din totalul întreruperilor de sarcină au fost înregistrate la adolescente.

„Din păcate, părinţii doresc să le reprime comportamentul sexual nedându-le informaţii", spune Borbala Koo. În opinia sa, adevăratul părinte trebuie să-şi cunoască bine copilul şi să încerce să construiască pe ceea ce are acesta, nu pe ce şi-ar dori părintele.

„Scăderea vârstei de instalare a pubertăţii, contextul social în care se promovează din nefericire ideea că viaţa sexuală devine de multe ori un «paşaport» pentru celebritate şi reuşită socială au dus la creşterea numărului de adolescente care-şi încep viaţa sexuală de la 13-14 ani", afirmă Sorin Eşanu, medic primar obstetrică-ginecologie, coordonatorul campaniei „Un copil dorit e un copil iubit".

Specialistul spune că, de foarte multe ori, societatea şi familia preferă să adopte o atitudine de negare a acestui fenomen, adolescentele obţinând din păcate informaţii despre viaţa sexuală şi despre contracepţie din surse de o calitate îndoielnică. „Nu vorbesc niciodată cu părinţii despre sex şi contracepţie. De fiecare dată când încerc, devin foarte furioşi şi-mi spun că sunt prea mică", mărturiseşte o elevă de 15 ani în cadrul unei anchete din cadrul campaniei.

Contraceptive gratuite

Prin Programul Naţional de Sănătate a Femeii şi Copilului - subprogramul de sănătate a femeii - tinerele au acces la servicii de planificare familială, precum şi la mijloace moderne de protecţie: contraceptive hormonale orale combinate, contraceptive hormonale orale exclusiv progestative, contraceptive injectabile, dispozitive intrauterine, prezervative. Acestea se acordă fără plată prin cabinetele de planificare familială, prin cabinetele medicilor de familie incluşi în program, prin cabinetele de obstetrică-ginecologie din ambulatoriul de speciali-
tate şi din spital, precum şi prin secţiile de ginecologie în care se efectuează avorturi la cerere.

Categoriile de persoane beneficiare ale contraceptivelor gratuite sunt şomerele, elevele şi studentele, persoanele care fac parte din familii beneficiare de ajutor social, cele cu domiciliul stabil în mediul rural, femeile care efectuează un avort, la cerere, într-o unitate sanitară publică, precum şi alte persoane fără venituri, care dau declaraţie pe propria răspundere în acest sens. Datele Ministerului Sănătăţii arată că, dacă în 2005, 206.000 de femei beneficiau de serviciile de planificare familială, în 2009, circa 270.000 de femei accesaseră acest program.

Tinerii nu ştiu să se păzească

Adolescenţii trebuie să înveţe să se protejeze

Aproximativ 27% din tinerii care şi-au început viaţa sexuală declară că nu au folosit prezervativul la primul contact sexual: 32% din ei au spus că a fost ceva neprevăzut, 29% au invocat încrederea în partener, iar 15%, o proporţie reprezentativă, au spus că nu s-au gândit să folosească prezervativul.

Aceasta este concluzia unui raport al Asociaţiei Române pentru Promovarea Sănătăţii (ARPS), realizat în aprilie pe un eşantion de 1.325 de tineri cu vârsta cuprinsă între 15 şi 24 de ani din mediul urban şi rural.Cercetarea mai arată că aproximativ 62% din tineri declară că şi-au început viaţa sexuală, iar 26,6% spun că nu au făcut acest pas.

Moment de risc

Debutul vieţii sexuale poate reprezenta un moment de risc pentru contractarea unor infecţii cu transmitere sexuală, dar indică, în acelaşi timp, o anumită atitudine generală a tinerilor faţă de relaţiile intime, se mai arată în studiu.

Din tinerii care au folosit prezervativul la primul contact sexual, 70% au avut ca scop evitarea unei sarcini nedorite şi doar jumătate s-au gândit la evitarea unei infecţii cu transmitere sexuală. O proporţie îngrijorător de mare a tinerilor de 15-24 de ani care şi-au început viaţa sexuală - 16,3% - declară că nu au folosit niciodată prezervativul, potrivit ARPS. Aceştia reprezintă o categorie de tineri cu risc ridicat de contactare a infecţiilor sexuale, mai ales în condiţiile în care acest comportament este cumulat cu tendinţa de a avea relaţii ocazionale, au precizat realizatorii studiului.

Principalul motiv invocat de cei care nu au utilizat prezervativul a fost încrederea în partener, respectiv parteneră, după cum au răspuns 46,9% din respondenţi.

Un alt aspect scos în evidenţă de studiu este legat de sursa informaţiilor despre utilizarea prezervativului: 37% din tineri indică prietenii, colegii şi anturajul. Locurile următoare sunt ocupate de ziare, reviste ori broşuri (10,5%) sau internet (9,7%). În schimb, şcoala, prin profesori, joacă un rol insuficient: doar 8,4% din tineri indică profesorii ca principala sursă de unde au aflat cele mai multe lucruri despre prezervativ.

Tinerii spun că au aflat cele mai multe lucruri despre infecţiile cu transmitere sexuală de la prieteni şi din anturaj, respectiv 27,3%, de pe internet -13,4%, de la profesori - 13,2%, din reviste şi broşuri -11,2% şi doar 9,8% au indicat părinţii sau rudele drept sursă principală de informaţii privind aceste boli.