Concediul de vară, decalat de criză

În urmă cu câţiva ani, românii nici nu concepeau să rateze concediul din lunile iulie-august. Acum se orientează către oferte din extrasezon. Ca să-şi menţină activitatea, multe companii le impun angajaţilor să-şi împartă zilele libere şi să le decaleze pentru primăvară sau toamnă.

Ioana F. are 32 de ani şi lucrează de şase ani în PR. Anul trecut a fost însă singurul în care firma la care este angajată nu şi-a închis porţile pentru o lună, în august. „Până în 2010 era o tradiţie. Toată lumea pleca în concediu în august, iar firma îşi oprea activitatea timp de o lună. Anul trecut însă, câteva colege au anunţat că şi-au făcut rezervare de pachete turistice în extrasezon, iar alta a cerut concediu prelungit imediat după Sărbătorile de iarnă, pentru a merge la schi în Austria", povesteşte Ioana. În acest context şi ea a renunţat la concediul programat pentru august şi şi-a plătit o excursie la Barcelona cu plecare în luna iunie. „Mi se pare mai bine aşa. Nu e nicio tragedie dacă ratăm sezonul, abia evităm aglomeraţia", mai spune ea.

De la tradiţie la necesitate

De partea cealaltă, angajaţii trecuţi de 45 de ani se înghesuie încă să-şi  rezerve concediul în plin sezon. Rodica Z. lucrează la o companie de stat şi este contabil. În fiecare an se duce la mare, în aceeaşi perioadă. „Ne-am obişnuit să ne ducem în staţiune în august. Angajatorul ne decontează o parte din biletul de tratament", spune femeia de 52 de ani.

Sociologii susţin că vacanţa de vară era până anii trecuţi o adevărată tradiţie la români, dar că acum fenomenul este în schimbare. „Concediul la români s-a luat de regulă vara pentru că este cea mai bună perioadă pentru litoralul nostru. Aşa a devenit tradiţie", spune sociologul Alfred Bulai. Acesta afirmă că şi în alte ţări europene există obiceiul, iar în unele chiar nu se lucrează toată luna august. Factorul principal care a deformat tradiţia este criza din buzunare, mai spune Alfred Bulai. „Criza a modelat comportamentul angajatorilor, dar şi pe cel al angajaţilor", încheie sociologul.

Schimbarea de comportament este confirmată şi de specialiştii în recrutare şi în resurse umane. „Concediile au început să se împartă. În ianuarie-februarie sunt foarte mulţi angajaţi plecaţi în vacanţă la schi, iar alţii preferă să-şi ia vacanţă în aprilie-martie pentru a prinde oferte mai bune la destinaţii exotice", afirmă Daniela Necefor, managing partner la Total Business Solutions. Şi Monica Dona de la Lugera&Makler crede că se poate vorbi despre o tendinţă de decalare a concediului, în condiţiile în care tot mai mulţi români optează pentru pachete turistice în străinătate, mult mai avantajoase în extrasezon. Aceasta spune că un procent tot mai mare de angajaţi optează pentru o vacanţă de iarnă prelungită, sau pentru zile libere primavara sau toamna, în defavoarea concediului clasic, de vară.

Noi reguli în companii

De partea cealaltă, pe timp de criză, foarte puţine companii îşi permit să rămână fără personal în lunile iunie-septembrie. De aceea, angajatorii au impus în ultima vreme noi reguli. „Există companii sau instituţii de stat unde se impune un concediu de cel puţin 15 zile, restul zilelor până la 21 fiind luate după preferinţele angajaţilor. Totodată, există companii unde nu se acceptă un concediu mai mare de 10 zile luat odată", afirmă Oana-Maria Banu, Product Marketing Manager la MyJob. Monica Dona spune că planificarea concediilor de odihnă se face, de obicei, la început de an, tocmai pentru a se evita aglomerarea solicitărilor în anumite perioade şi pentru a se realiza menţinerea unui flux în parametri. Specialistul în HR explică însă că angajatorii pun condiţii în funcţie de obiectul de activitate al companiei. „Multe firme înregistrează creşteri de producţie în perioada verii. Spre exemplu, producătorii şi distribuitorii de băuturi răcoritoare şi alcoolice sau distribuitorii de îngheţată. De aceea, este important pentru ei să se asigure că au şi personal pentru a acoperi aceste creşteri", susţine Monica Dona.

Zile libere fără stimulente

Angajatorii au tăiat din  beneficii Foto: Shutterstock

Primele de concediu, biletele de vacanţă oferite de companii sau bonurile de călătorie au devenit şi ele trecut pentru angajaţii români.  „În ceea ce priveşte beneficiile oferite de angajatori în anunţurile de recrutare, adică stimulentele de concediu, acestea sunt ca şi inexistente", spune Oana-Maria Banu de la MyJob. Raportul de forţă angajat-angajator este încă în favoarea companiilor, în contextul unui număr tot mai mare de români care îşi caută locuri de muncă.

Bonusuri fixe

„Companiile încearcă să ajungă la costuri cât mai mici la nivel de angajat, de aceea nu oferă astfel de beneficii. Simpla angajare este considerată un beneficiu într-o piaţă cu o cerere de joburi mai mare decât oferta", mai spune Banu. Potrivit studiului PayWell România 2010, foarte multe companii au transformat beneficiile extrasalariale în bonusuri fixe pe care le-au oferit angajaţilor odată cu salariul. Astfel, în 2010, 60% din companiile din România acordau bonusuri fixe angajaţilor, mai ales cu ocazia Sărbătorilor de iarnă şi cu ocazia Paştelui. Studiul arată că au existat şi angajatori, însă nu foarte mulţi, care au oferit beneficii şi în sezonul vacanţelor.

Bonusurile sunt oferite de obicei sub forma unor sume fixe, având o valoare între 150 de lei şi 700 de lei, mai arată cercetarea. În privinţa categoriilor de beneficii acordate, bonusul de performanţă este un stimulent frecvent pentru management, fiind oferit de trei sferturi dintre respondenţii studiului PayWell România 2010. Nivelul planificat al bonusului de performanţă variază între 10% şi 20% din salariul anual, nivelul cel mai ridicat fiind alocat pentru Top Management.

Perioade legale

În Codul Muncii este prevăzută o perioadă de 15 zile consecutive de concediu de odihnă, însă, în mediul privat, sunt puţini angajaţi care optează pentru perioade atât de lungi de concediu. Noul Cod al Muncii propune modificarea acestei perioade la 10 zile consecutive.

"Sunt angajaţi care preferă concediile prelungite iarna şi sunt persoane care preferă vara, la mare. Este important ca acest concediu să fie într-adevăr o perioadă de relaxare."
Monica Dona specialist Lugera&Makler

Reţeta vacanţei care aduce randament

Un angajat fericit este un angajat productiv, susţin specialiştii în resurse umane. De aceea, zilele de concediu planificate în funcţie de volumul de muncă sunt foarte importante. „Eficienţa unui concediu de odihnă este dată de numărul de zile libere şi de perioada în care sunt luate, raportată la volumul de muncă al fiecăruia", spune Oana-Maria Banu de la MyJob.

Secretul: relaxarea

Astfel, unei persoane care lucrează în vânzări de componente electronice, spre exemplu, şi care a avut un volum crescut de muncă în perioada Sărbătorilor de iarnă îi va fi util un concediu în lunile februarie-martie, deci în extrasezon. „În situaţii de acest fel, nu atât compania, cât specificul muncii impune o anumită perioadă de concediu", mai spune ea.

Perioadele de concediu sunt extrem de benefice pentru creşterea productivităţii angajaţilor. În situaţia unui angajat obosit, stresat sau absent mental, riscul de eroare este crescut, iar rata de succes scăzută, spune şi Monica Dona, specialist Lugera&Makler.
„Sunt angajaţi care preferă concediile prelungite în perioada iernii pentru a se bucura de sporturile de sezon, sunt persoane care se relaxează vara la mare.

Este important ca acest concediu să fie într-adevăr o perioadă de relaxare", adaugă Monica Dona. Specialiştii şi psihologii avertizează însă în privinţa riscurilor care apar atunci când un angajat acceptă situaţia de a nu-şi lua zilele libere de care are nevoie. O persoană care nu îşi ia concediu de teamă că îşi va pierde jobul riscă să devină vulnerabilă la locul de muncă, din cauză că eficienţa ei scade. „Este foarte important să nu se neglijeze concediul de odihnă, fie el şi unul de câteva zile", spun psihologii.

Factori importanţi

Pe parcursul programării atente a concediului, angajatul trebuie să ţină cont şi de alte componente care se leagă strict de activitatea lui şi care pot influenţa performanţele acestuia. Angajatul trebuie să ia în seamă evaluările programate deja de conducerea companiei, dar şi să-şi creeze un management riguros al timpului, astfel încât activitatea companiei să nu aibă de suferit în timpul concediului.

Vacanţe puţine

Dacă în vara anului 2010 numărul românilor care plecau în concediu se înjumătăţise faţă de 2009, pentru 2011 previziunile MyJob sunt similare: tot mai puţini vor avea resurse pe care să le aloce pentru vacanţă. Potrivit cercetării realizate în 2010 de portalul de recrutare, aproape două treimi dintre români nu au plecat în vacanţă anul trecut : 49,19% au declarat că nu au bani de călătorii şi stau acasă, iar alţi 13,24% nu şi-au permis să-şi ia concediu. Reprezentanţii MyJob pun aceste cifre pe seama situaţiei financiare din ce în ce mai nesatisfăcătoare a angajatului român. Potrivit unui alt studiu realizat la sfârşitul anului 2010, 60,6% din români nu ar putea trăi nici măcar o lună din economii, dacă şi-ar pierde locul de muncă în această perioadă. Anul trecut, aproximativ 19% din români au plecat de acasă în concediu, potrivit unei cercetări IRES, publicată la începutul anului.