Combustibilii bio, nocivi pentru mediu

O imagine ce ilustrează amploarea pe care a luat-o cultivarea rapiţei într-un land din Germania

O analiză la nivel european arată cât de neplăcute vor fi consecinţele utilizării pe scară largă a combustibililor eco. Studiul ia în calcul şi efectele indirecte rezultate din nevoia de a transforma tot mai multe zone în pământ arabil, cultivabil pentru hrană.

Institutul european pentru politici de mediu (Institute for European Environmental Policy) a realizat primul studiu care analizează ce efecte are asupra mediului folosirea tot mai intensă a biocombustibililor, aşa cum prevăd ţintele europene de utilizare a energiei regenerabile. Potrivit documentului, planurile de a extinde culturile din care se produce biodiesel sau bioetanol, cum ar fi rapiţa, sunt mai nocive Planetei decât arderea combustibilului fosil.

Consecinţe ignorate

Noul raport citat de threehuger.com aduce în discuţie nu numai faptul că suprafeţele cultivate cu aceste plante sunt tot mai mari, în detrimentul culturilor destinate alimentaţiei, dar şi faptul că emisiile gazelor cu efect de seră le vor depăşi, în acest caz, pe cele rezultate din utilizarea combustibililor tradiţionali.

Conform raportului, dacă în 2020 se va trece la utilizarea pe scară largă a biocombustibililor - astfel încât 9,5% din combustibilii folosiţi pentru transport să fie din această categorie - , anual vor fi emise în plus între 27 şi 56 de milioane de tone de gaze cu efect de seră. Utilizarea unor cantităţi în creştere de biocombustibili înseamnă şi alte consecinţe, adesea ignorate, mai arată raportul. Impactul indirect al ultilizării pământului este una dintre ele; astfel, zone întregi încă virgine vor fi transformate în terenuri arabile pentru a se putea cultiva pe ele plante destinate consumului. De pe aceste teritorii vor fi distruse, bineînţeles, şi pădurile menite să înmagazineze dioxidul de carbon. De exemplu, pentru a cultiva plantele din care va fi produs combustibilul bio numai în Regatul Marii Britanii va fi nevoie de o suprafaţă egală cu cea a Irlandei - cam 69.000 de kilometri pătraţi.

Biocombustibilii de primă generaţie sunt produşi din culturi tradiţionale precum porumb, trestie-de-zahăr, sfeclă-de-zahăr, din ulei de palmier sau din seminţe precum rapiţa şi soia. Cei avansaţi (de a doua generaţie) rezultă din procesarea deşeurilor, reziduurilor sau a celulozei.

26.000.000 de tone echivalent petrol de combustibili bio vor fi ultilizaţi până în 2020 în Europa.